Pilda Talanţilor (III), Matei 25.28-30, (Dumnezeu a dat / luat, dă / ia)

În Pilda talanţilor scrie :

„Luaţi-i, dar, talantul şi daţi-l celui ce are [lit. la tot cel ce are] zece talanţi. Pentru că celui ce are i se va da, şi va avea de prisos ; dar de la cel ce n-are se va lua şi ce are !

Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în întunericul de afară : acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.” (Matei 25 : 28 – 30). Continue reading „Pilda Talanţilor (III), Matei 25.28-30, (Dumnezeu a dat / luat, dă / ia)”

Gânduri XXIV [Laban, prostia, Moise, Absalom, renunţarea, odihna, smerenia]

Gânduri VIII sau Logica bolnavă ! [Isus, Iov, Zaharia, Ştefan, Goliat]

Dar DUMNEZEU, de ce l-a lăsat pe Goliat să crească aşa de mare ?

(Este o întrebare pe care un băieţel i-a pus-o tatălui lui, în urmă cu câţiva ani). De fapt adevărul este altul. „Nu Dumnezeu l-a lăsat, Dumnezeu l-a crescut, fiindcă EL face să crească !” Goliat [1 Samuel 17.4] trebuia să ajungă la o anumită statură … la statura celui învins, pentru că : „Mândria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înaintea căderii” ! (Proverbe 16 : 18).

Apostolul Pavel scria : „Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească : aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic ; ci Dumnezeu, care face să crească. Cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt totuna; şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui. Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu”. (I Corinteni 3 : 6 – 9) Continue reading „Gânduri VIII sau Logica bolnavă ! [Isus, Iov, Zaharia, Ştefan, Goliat]”