Dreptatea Divină, 2 Samuel 21.1-9,14

Dreptatea DivinăPe vremea lui David, a fost o foamete care a ţinut trei ani. David a întrebat pe Domnul, şi Domnul a zis :

Din pricina lui Saul şi a casei lui sângeroase, pentru că a ucis pe gabaoniţi, este foametea aceasta.” Împăratul a chemat pe gabaoniţi să le vorbească. – Gabaoniţii nu erau dintre copiii lui Israel, ci erau o rămăşiţă a amoriţilor ; copiii lui Israel se legaseră faţă de ei cu un jurământ, şi totuşi Saul voise să-i ucidă, în râvna lui pentru copiii lui Israel şi Iuda. – David a zis gabaoniţilor :

Continue reading „Dreptatea Divină, 2 Samuel 21.1-9,14”

Gânduri VIII sau Logica bolnavă ! (Isus, Iov, Zaharia, Ştefan, Goliat)

  • Dar DUMNEZEU, de ce l-a lăsat pe Goliat să crească aşa de mare ?” (Este o întrebare pe care un băieţel i-a pus-o tatălui lui, în urmă cu câţiva ani). De fapt adevărul este altul. „Nu Dumnezeu l-a lăsat, Dumnezeu l-a crescut, fiindcă EL face să crească !” Goliat [1 Samuel 17:4] trebuia să ajungă la o anumită statură … la statura celui învins, pentru că : „Mândria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înaintea căderii ” ! (Proverbe 16 : 18). Apostolul Pavel scria : „Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească : aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic ; ci Dumnezeu, care face să crească. Cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt totuna; şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui. Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu”. (I Corinteni 3 : 6 – 9) De ce cresc necazurile mai mari decât noi ? Oare să fie doar o întâmplare ? Nu. Ele îşi au rolul lor în a ne aduce tot mai aproape de Dumnezeu !

Continue reading „Gânduri VIII sau Logica bolnavă ! (Isus, Iov, Zaharia, Ştefan, Goliat)”