Învierea Domnului Isus (Ioan 20.1-10, învierea morţilor, Faptele Apostolilor 17.18, 32-34)

Dumnezeu va aduce înapoi, I Tes. 4. 14În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric ; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt.

A alergat la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis : „Au luat pe Domnul din mormânt, şi nu ştiu unde L-au pus.” 

Petru şi celălalt ucenic au ieşit şi au plecat spre mormânt. Au început să alerge amândoi împreună. Continue reading „Învierea Domnului Isus (Ioan 20.1-10, învierea morţilor, Faptele Apostolilor 17.18, 32-34)”

Gânduri VIII sau Logica bolnavă ! [Isus, Iov, Zaharia, Ştefan, Goliat]

Dar DUMNEZEU, de ce l-a lăsat pe Goliat să crească aşa de mare ?

(Este o întrebare pe care un băieţel i-a pus-o tatălui lui, în urmă cu câţiva ani). De fapt adevărul este altul. „Nu Dumnezeu l-a lăsat, Dumnezeu l-a crescut, fiindcă EL face să crească !” Goliat [1 Samuel 17.4] trebuia să ajungă la o anumită statură … la statura celui învins, pentru că : „Mândria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înaintea căderii” ! (Proverbe 16 : 18).

Apostolul Pavel scria : „Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească : aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic ; ci Dumnezeu, care face să crească. Cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt totuna; şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui. Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu”. (I Corinteni 3 : 6 – 9) Continue reading „Gânduri VIII sau Logica bolnavă ! [Isus, Iov, Zaharia, Ştefan, Goliat]”