„Pe vremea judecătorilor, a fost o foamete în ţară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevasta sa şi cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme în ţara Moabului.
Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, şi cei doi fii ai lui se numeau Mahlon şi Chilion : erau efratiţi, din Betleemul lui Iuda. Ajungând în ţara Moabului, şi-au aşezat locuinţa acolo. Continue reading „Modelul comportamental sau Importanţa deciziei de-a merge mai departe ! (Rut 1.1–22)”
Despre comportarea cu oamenii dificili ! Cum să te comporţi cu Laban ? Ia-i averea, fură-i idolii … după aceea fugi ! Şi-apoi plânge-te că ai probleme şi roagă-L pe Dumnezeu să te ajute … fiindcă Laban te urmăreşte ! Din Biblie putem învăţa şi ce să nu facem, dacă vrem să ne fie bine !
Nu ne place nici vremea posomorâtă, dar nici omul posomorât, încruntat ! Continue reading „Gânduri XXIV [Laban, prostia, Moise, Absalom, renunţarea, odihna, smerenia]”
Text : Romani 1 : 29, 31 „Astfel, au ajuns … fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă”.
A călca înseamnă : A nu respecta o hotărâre, o lege, o obligaţie etc.”. Verbul a respecta, are următoarele înţelesuri : 1. A simţi şi a manifesta respect faţă de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. • A acorda atenţia cuvenită, a ţine seamă de …, a nu neglija. 2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc. Continue reading „Călcătorii de cuvânt, (Romani 1:29, 31)”
Lepra, a fost mijlocul folosit de Dumnezeu pentru a îi ţine pe cei nouă evrei alături de samaritean (şi în general, boala îi uneşte pe oameni). Necurăţia uneşte, păcatul este interconfesional. Cât au fost bolnavi, au putut sta împreună, după vindecare, nouă au mers la Templu, iar cel de-al zecelea a venit la Isus.
Oricum, după vindecare, religia nu le mai permitea evreilor să stea cu samaritenii ! Boala, în privinţa aceasta, a legăturilor dintre oameni, a fost o binecuvântare, sau un blestem ?! Continue reading „Gânduri IX, Păcatul este interconfesional ?”
David şi Bat-Şeba [2 Samuel 12.1–10], Fineţea lui Dumnezeu ! Pocăinţa şi iertarea
În întâmplarea pe care o avem redată în cartea II Samuel 12 : 1 – 10, Dumnezeu când îi vorbeşte prin pildă, iniţial nu-i aminteşte nimic lui David nimic despre uciderea lui Urie :
”a luat oaia săracului şi a gătit-o pentru omul care venise la el”, îi spune Natan lui David, că ar fi făcut omul acela, care era din poporul lui. Continue reading „David şi Bat-Şeba ! Pocăinţa şi iertarea [2 Samuel 12.1–10]”
„Alegeţi un om care să se coboare împotriva mea! … Daţi-mi un om ca să mă lupt cu el.” … Isai a zis fiului său David : „Ia pentru fraţii tăi efa aceasta de grâu prăjit şi aceste zece pâini şi aleargă în tabără la fraţii tăi ; du şi aceste zece caşuri de brânză căpeteniei care este peste mia lor. Să vezi dacă fraţii tăi sunt bine şi să-mi aduci veşti temeinice.
Ei sunt cu Saul şi cu toţi bărbaţii lui Israel în valea Terebinţilor în război cu filistenii”. (I Samuel 17 : 8, 17 – 19) Continue reading „David şi Goliat sau Lupta cea bună a credinţei [1 Samuel 17.8, 17-19]”