Importanţa menţinerii plinătăţii Duhului Sfânt indiferent de circumstanţele vieţii [Faptele Apostolilor 2.37-47]

Întotdeauna apa (puterea) Duhului Sfânt stinge focul gheenei

După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli : „Fraţilor, ce să facem ?”

„Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre ; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.

Continue reading „Importanţa menţinerii plinătăţii Duhului Sfânt indiferent de circumstanţele vieţii [Faptele Apostolilor 2.37-47]”

Omul care are în el Duhul Sfânt, IV. Primirea Duhului Sfânt [Fapte 19.1-2]

3.3. Primirea Duhului Sfânt [Fapte 19.1-2]

Diferit de ce eşti, te poate face numai ceva din afara ta, ceva … de fapt Cineva („cine te face deosebit”) pe care poţi să-l primeşti, şi anume Duhul Sfânt :

Acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului. În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii”. (Romani 8 : 1 – 2)

După conştientizarea neputinţei, urmează necesitatea primirii Duhului Sfânt, iar creştinul care face acest pas, va primi „o putere” (Fapte 1 : 8) şi va putea fi (dacă va şi asculta constant de Duhul Sfânt) ceea ce înainte doar îşi dorea, dar nu putea. Duhul Sfânt încă poate fi primit azi 18 ianuarie 2021 … Continue reading „Omul care are în el Duhul Sfânt, IV. Primirea Duhului Sfânt [Fapte 19.1-2]”

Fariseii neoprotestanţi [Geneza 2.25]

În ţara celor goi, să umbli îmbrăcat este o ruşine !

Omul şi nevasta lui erau amândoi goi, şi nu le era ruşine” (Geneza 2 : 25). Aceasta era înainte de cădere. Dar şi după ce s-au îmbrăcat, ruşinea a rămas. “Păcatul este ruşinea popoarelor” (Proverbe 14 : 34).

Au rezolvat doar problema aparenţelor. La exterior erau în regulă, după noile standarde ale îmbrăcării. Au acoperit golul creat. Dar golul şi acoperit tot gol rămâne! O groapă chiar acoperită fiind, tot groapă rămâne.

Rezolvări de formă, aşa sunt acoperirile acestea. Să părem a fi ceea ce nu suntem. Salvarea aparenţelor, aşa se numeşte fariseismul, de azi. De ce nu am folosi mai bine Decesul aparenţelor ? Continue reading „Fariseii neoprotestanţi [Geneza 2.25]”