Băiatul Isus [Evanghelia după Luca 2.41-52]

Întâmplarea din Luca 2 : 41 – 52, este scrisă din punctul de vedere al părinţilor, al adulţilor. Ce-au făcut ei greşit şi cum L-au văzut ei pe EL.

Dar, oare cum i-a văzut COPILUL pe ei, pe părinţii LUI ? Din ce-a trăit cele trei zile ? Cei de acolo nu s-au îngrijorat că EL nu mai pleacă acasă, că nu vine nimeni după EL ?

Nu a trebuit şi EL să le explice preoţilor, ce s-a întâmplat? Trebuia şi EL să se îngrijoreze şi să-şi caute părinţii ? Nu ştim ce-a făcut exact. Continue reading „Băiatul Isus [Evanghelia după Luca 2.41-52]”

Purtarea crucii şi răstignirea [2 Corinteni 4.10-18, Galateni 2.20-21, Marcu 15.21, Luca 9.23]

În viaţa creştină există purtarea crucii şi răstignirea. Când omul stă pe cruce … crucea îl poartă, crucea fiind o poartă spre ceruri ! O port sau mă poartă ? Adevărul este că Isus îl duce spre cer pe cel care Îi face voia aşa cum scrie în Isaia 48 : 18 : „O ! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu, şi fericirea ta, ca valurile mării !Continue reading „Purtarea crucii şi răstignirea [2 Corinteni 4.10-18, Galateni 2.20-21, Marcu 15.21, Luca 9.23]”

Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina [Planuri de cer, Luca 12.13-23]

Trupul şi hrana. Eva a mâncat de poftă, nu de foame ! Iar problema ei a devenit problema noastră ; pofta a devenit mai importantă decât necesitatea ! Continue reading „Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina [Planuri de cer, Luca 12.13-23]”

Gânduri din Cuvânt II

  • Despre devalorizarea DOMNULUI ! Isus are pentru mine atâta valoare câtă Îi dau ! În Matei 2 : 2, EL este numit “Împăratul“; în v. 4 “CHRISTOSUL“; în v. 6 “Căpetenie“, apoi “Păstorul“, iar din v. 8 în continuare este numit “Pruncul“… De aceea contează pentru om, să aibă un bun sistem de evaluare a adevăratelor valori ! Valoarea LUI rămâne aceeaşi, dar eu mă pot devaloriza, acceptând nimicurile. Aurul rămâne de preţ, chiar daca eu nu dau doi bani pe el … În cartea Ieremia 2 : 5 este scris :
    Aşa vorbeşte Domnul: „Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s-au depărtat de Mine şi au mers după nimicuri, şi au ajuns ei înşişi de nimic ?
  • Ilie a făcut o rugăciune, scurtă, pentru foc şi şapte rugăciuni pentru apă ! Ploaia, (ceva natural), a fost mai greu de adus decât focul, care este ceva supranatural. Dar ambele sunt supranaturale ! Imposibilul se rezolvă mai uşor decat posibilul. De ce ? Pentru că, ceea ce ni se pare imposibil, ne face să apelăm la EL, altfel decât ceea ce este, (în mintea noastră), ceva foarte simplu. Continue reading „Gânduri din Cuvânt II”

Înmulţirea pâinilor, Evanghelia după Ioan 6.5-6

Înainte de înmulţirea pâinilor : “Isus … a zis lui Filip : “De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?” Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că ştia ce are de gând să facă.”  (Ioan 6 : 5, 6)

Cum ar putea cineva să sature cu pâine pe oamenii aceştia, aici într-un loc pustiu?” (Marcu 8 : 4). Această observaţie era făcută de ucenicii Domnului.

Şi Îi spun aceste cuvinte, tocmai ei, cei chemaţi să rezolve problema cândva; (Marcu scrie în capitolul 6 : 37, cuvintele pe care Domnul Isus le-a spus ucenicilor: “Daţi-le voi să mănânce …”). Continue reading „Înmulţirea pâinilor, Evanghelia după Ioan 6.5-6”

Jertfirea lui Isaac, (I) Geneza 22:12

Avraam cel de azi !

„ … ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.” (Geneza 22: 12)

Excepţiile pozitive ale Vechiului Legământ constituie norme ale vieţii actuale. Ale trăirii prin credinţă.

Exemplul lui Avraam cu jertfirea lui Isaac … din el. Isaac cel real nu a fost jertfit niciodată. Continue reading „Jertfirea lui Isaac, (I) Geneza 22:12”

Fericirile expirate! [Evanghelia după Matei 5.1-3]

„Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte ; şi după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel: „Ferice de … ” (Matei 5: 1-3)
„Îţi mai lipseşte un lucru … în ceruri” (Luca 18:22)

Folosim aceleaşi cuvinte ca El … dar cu alt înţeles. Într-un fel înţelege Domnul fericirea pe care ne-o promite şi total opusă este fericirea pe care ne-o imaginăm noi, şi pe care-o aşteptăm de la EL. Continue reading „Fericirile expirate! [Evanghelia după Matei 5.1-3]”

Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina, Rugăciunea ca timp pierdut [Luca 12.13-21]

Unul din mulţime a zis lui Isus … ” Text : Luca 12 : 13 – 21

“Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea…” (v.13).

„Învăţătorule”, o vorbă goală pentru el, pentru că, de fapt el tocmai ÎL învăţa pe Învăţător ce are de făcut.

Ciudat tip de elev. “Nebunului nu-i este de învăţătură ci vrea să arate ce ştie el” (Proverbe 18:2).

„Nebun”, aşa şi este numit bogatul în pilda pe care avea Domnul să o spună (v. 20 şi 21). Continue reading „Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina, Rugăciunea ca timp pierdut [Luca 12.13-21]”

Ţi s-a făcut mare har! [Luca 1.28, Neînţelegerea, respingerea şi aşteptarea]

Har, din punctul de vedere al Domnului! Dar, din punctul de vedere omenesc? O fecioară să rămână însărcinată … tocmai când discută cu cineva, fiind deja logodită!?

În Evanghelia după Luca 2 : 35, sunt redate cuvintele profetice rostite de către Simeon: „Chiar sufletul tău va fi străpuns de-o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi”.

Harul Domnului este ca printr-un om să I Se facă voia ! Voia LUI să fie adusă la îndeplinire pe pământ ! Continue reading „Ţi s-a făcut mare har! [Luca 1.28, Neînţelegerea, respingerea şi aşteptarea]”