Piatra, duhul şi copiii
I. Piatra
Unii strigă, alţii aud, dar sunt împietriţi şi nu reacţionează cum ar fi firesc :
„Căci inima acestui popor s-a împietrit ; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec”. Continue reading „Pilda copilaşilor (II), Matei 11:16–19”
Un alt titlu poate fi : Plantarea de seminţe … pe stâncă !
„Cu cine voi asemăna neamul acesta [trad G.B.V. „generaţia aceasta”] de oameni ?
Seamănă cu nişte copilaşi care şed în pieţe şi strigă la tovarăşii lor :
„V-am cântat din fluier, şi n-aţi jucat ; v-am cântat de jale, şi nu v-aţi tânguit.” Căci Continue reading „Pilda copilaşilor (I), Matei 11:16–19”
„Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaş cu voi la necaz, la Împărăţie şi la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturiei lui Isus Hristos. În ziua Domnului eram în Duhul.
Şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trâmbiţe, care zicea : „Eu sunt Alfa şi Omega, Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă. Ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte biserici : la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea.”
Continue reading „Apocalipsa 1.9-20 I În ziua Domnului eram în Duhul”
„1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori !
2 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui !
3 El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc : tot ce începe, duce la bun sfârşit. Continue reading „Pomul (omul) Psalmul 1 [schiţă de predică]”
„ … fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase ; şi din toate şi-au luat de neveste pe acelea pe care şi le-au ales. Atunci Domnul a zis : „Duhul Meu nu va rămânea pururi în om, căci şi omul nu este decât carne păcătoasă : totuşi zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani”. (Geneza 6 : 1 – 3)
Alegerile greşite într-un domeniu foarte important (al căsătoriei) şi degradarea vieţii spirituale care-a urmat prin faptul că oamenii s-au luat unii după alţii, ne învaţă cât de important este să ţinem la relaţia noastră cu Dumnezeu. Continue reading „Geneza 6 : 1 – 3 Fiii lui Dumnezeu şi fiicele oamenilor (II) Cât contează unde privesc !”
„Când au început oamenii să se înmulţească pe faţa pământului şi li s-au născut fete, fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase ; şi din toate şi-au luat de neveste pe acelea pe care şi le-au ales. Atunci Domnul a zis :
„Duhul Meu nu va rămânea pururi în om, căci şi omul nu este decât carne păcătoasă : totuşi zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani”. (Geneza 6 : 1 – 3) Continue reading „Geneza 6 : 1 – 3, Fiii Lui Dumnezeu şi fiicele oamenilor (I)”
Domnul Isus a spus :
„Cât priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice :
„Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov” ? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii”.
(Evanghelia după Matei 22 : 31 – 32) Continue reading „Dumnezeul celor vii ! Adormirea, somnul şi odihna (Matei 9.24, 22.32, I Împăraţi 2.10, Ioan 11.13)”
