Creaţia Lui Dumnezeu şi lumea : inovaţia celui rău 2. Degradarea omului [Geneza 1.1, 3.1]

Din Căderea în păcat precum şi din Ispitirea Domnului Isus, putem observa care sunt dorinţele, planurile şi obiectivele celui rău precum şi paşii concreţi pe care-i face pentru îndeplinirea ţelurilor lui de :

1. degradare a omului,
2. de trăire iresponsabilă a vieţii lui de credinţă şi
3. de distrugere a creaţiei Lui Dumnezeu : omul care trăieşte după voia Lui Dumnezeu. Continue reading „Creaţia Lui Dumnezeu şi lumea : inovaţia celui rău 2. Degradarea omului [Geneza 1.1, 3.1]”

Creaţia Lui Dumnezeu şi lumea : inovaţia celui rău 1. Introducere [Geneza 1.1, 3.1]

Creaţia Lui Dumnezeu şi lumea (inovaţia celui rău)

La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul”. (Geneza 1 : 1) Şi după aceea, ce s-a mai întâmplat ? A urmat pervertirea … În Geneza 3 : 1, scrie că:

Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii : „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat : „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?Continue reading „Creaţia Lui Dumnezeu şi lumea : inovaţia celui rău 1. Introducere [Geneza 1.1, 3.1]”

Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 5. Decizii [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]

Concluzii / decizii

1. Nu primesc gânduri sau mesaje de la cel rău (sunt atent la ce ascult, privesc etc.)
2. Primesc (mă hrănesc cu) Cuvântul Lui Dumnezeu
3. Cuvântul Lui Dumnezeu are o foarte mare putere de transformare asupra sufletului meu Continue reading „Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 5. Decizii [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]”

Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 4. Efectul distructiv al primirii cu căldură a gândului demonic (al eclozării oului) [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]

III. Efectul distructiv al primirii cu căldură a gândului demonic (al eclozării oului) [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]

Care este efectul acceptării chiar şi a unui singur ou (gând) depus de şarpe (Satan) în inima (cuibul) credinciosului ?

Ce s-a întâmplat cu Iuda, ce-a avut de suferit Domnul Isus, ce s-a ales de grupul ucenicilor, de lucrarea Lui Dumnezeu etc. A fost o distrugere totală şi aşa ar fi rămas dacă nu ar fi intervenit Dumnezeu prin Învierea Domnului Isus, arătarea Lui, Înălţarea la Cer, Coborârea Duhului Sfânt … Continue reading „Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 4. Efectul distructiv al primirii cu căldură a gândului demonic (al eclozării oului) [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]”

Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 3. Şarpele [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]

II. Şarpele. Cel rău (a fost):

1. Înger de lumină (heruvim, făptură vie) Un prototip al celui rău este Laban. Studiind modul lui de comportare vom înţelege mai bine cum îl tratează Satana pe omul care decide să-l asculte. Cât de mare este diferenţa dintre :

  • cum pare a fi şi cum este de fapt (omul cu două feţe),
  • ce promite şi ce dă (ofertă şi realitate),
  • comportarea faţă de un copil şi cea faţă de altul.

Cel rău (este):

2. Tată cu mulţi copii
3. Doar prin Dumnezeu pot scăpa de influenţele celui rău

„Ce consum zi de zi ? Mă alimentez cu viaţă sau cu cunoştinţă ?” Continue reading „Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 3. Şarpele [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]”

Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 2. Oul de şarpe [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]

Atunci şarpele a zis femeii : „Hotărât, că nu veţi muri, dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.”

Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea [deja înţelegeau că Dumnezeu îi ţinea cu mintea încuiată, era bine că le-a venit în ajutor salvatorul].

A luat deci din rodul lui şi a mâncat ; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi bărbatul a mâncat şi el”. (Geneza 3 : 4 – 6) Tocmai consumaseră o omletă din ouă de şarpeContinue reading „Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 2. Oul de şarpe [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]”

Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 1. Introducere [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]

Introducere În Biblie Satana este numit Şarpele cel vechi (Apocalipsa 12 : 9). Pentru a se înmulţi şarpele caută să-şi depună ouăle în alte cuiburi.

Adevărul central Pentru distrugerea vieţii creştinului, cel rău (şarpele) încearcă să depună doar un ou (un gând rău) în cuibul (inima) credinciosului. Acest ou (gând) dacă ajunge la eclozare poate avea un efect extraordinar de distructiv pentru cel ce-l acceptă, pentru anturajul lui etc.

I. Oul de şarpe
II. Şarpele
III. Efectul distructiv al primirii cu căldură a gândului demonic (al eclozării oului) Continue reading „Distrugerea prin aparenta purtare de grijă 1. Introducere [Geneza 3.4-6, Isaia 59.5]”

Cum se poate trece de la Dumnezeu la idolatrie ? [Deuteronom 4.9, 19]

Cum se poate trece de la Dumnezeu la idolatrie ?

În Deuteronomul 4 : 9 scrie : „Numai ia seama asupra ta şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut ochii şi să-ţi iasă din inimă ; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi”.

De la credincioşia faţă de Dumnezeu la idolatrie se poate ajunge atunci când se fac trei paşi :

I. Uit experienţele pe care le-am avut cu Dumnezeu
II. Nu ascult de Cuvântul Lui Dumnezeu (care îmi cere să îmi reamintesc constant experienţele avute cu Dumnezeu)

În procesul fixării în memorie (în minte) a experienţelor cu Dumnezeu este foarte important să :

1. Nu uit de unde m-a scos Dumnezeu, unde m-a dus şi ce preţ a fost plătit pentru salvarea mea.
2. Îmi aduc aminte de ceea ce-mi consolidează credinţa :

  • experienţele din trecut,
  • empatizez cu cei care trec acum prin suferinţe.
  1. Conştientizez faptul că suferinţa poate continua până la sfârşitul vieţii.

III. Mă las deviat de la ţinta înspre care merg (spre Dumnezeu) prin acceptarea unor noi revelaţii (astfel că în viaţa mea creaţia ajunge să fie idolatrizată), în loc să mă concentrez pe revelaţia Divină pe care am primit-o … Continue reading „Cum se poate trece de la Dumnezeu la idolatrie ? [Deuteronom 4.9, 19]”

Semănatul şi seceratul [Geneza 8.22, Ioan 12.24]

Geneza 8 : 22 „Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea !

Cumva putem spune că, (la vremea semănatului), sămânţa este înmormântată iar la vremea ei înviază ! În Ioan 12 : 24 scrie :

Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur ; dar dacă moare, aduce mult rod”.

Grăuntele (pentru cei care nu L-au cunoscut pe Domnul Isus ca Dumnezeu), a fost un simbol pentru Domnul Isus. Prin Jertfa şi moartea Lui a adus mântuirea, iar după Înălţarea Domnului Isus la Cer şi turnarea Duhului Sfânt (a Apei peste Sămânţa semănată) s-a produs o recoltă deosebită (mulţi oameni au fost mântuiţi), încă din Ziua Cincizecimii. Continue reading „Semănatul şi seceratul [Geneza 8.22, Ioan 12.24]”

Zece caracteristici ale inimii (ale trăirilor interioare) găsite în Psalmi

Zece caracteristici ale inimii (ale trăirilor interioare) găsite în Psalmi

În anumite circumstanţe inima omului poate să fie : Continue reading „Zece caracteristici ale inimii (ale trăirilor interioare) găsite în Psalmi”