Deuteronom 8.2-4 (III) I Trupul (sănătatea)

III. Trupul (sănătatea). De ce are nevoie trupul ?

Neemia aminteşte trei necesităţi, (dintre care pe primele două, Moise nu le-a menţionat în Deuteronom 8 : 2 – 4) :

  1. apa şi
  2. climatul favorabil, precum şi
  3. Duhul Lui Dumnezeu.

Continue reading „Deuteronom 8.2-4 (III) I Trupul (sănătatea)”

Deuteronom 8.2-4 (II), Haina

II. Haina

Astfel, te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame şi te-a hrănit cu mană, pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul.

Haina nu ţi s-a învechit pe tine şi nici nu ţi s-au umflat picioarele, în timpul acestor patruzeci de ani”. (Deuteronom 8 : 3 – 4)

Ce spune / decide Dumnezeu în Cer, se face pe pământ. Aceste versete exact acest lucru ne învaţă şi ei (poporul Evreu) trebuiau să reţină bine acest lucru, pentru că în context se vorbeşte despre prosperitatea pe care urmau să o aibă, ei poporul aflat tot pe drumuri, de patruzeci de ani. Continue reading „Deuteronom 8.2-4 (II), Haina”

Deuteronom 8.2-4 (I), Pâinea / hrana

Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit Domnul Dumnezeul tău în timpul acestor patruzeci de ani în pustiu, ca să te smerească şi să te încerce, ca să-ţi cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui.

Astfel,

  • te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame şi
  • te-a hrănit cu mană, pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră,
  • ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul. Haina nu ţi s-a învechit pe tine şi nici nu ţi s-au umflat picioarele, în timpul acestor patruzeci de ani”. (Deuteronom 8 : 2 – 4)

Continue reading „Deuteronom 8.2-4 (I), Pâinea / hrana”

Doliul (I) Cum trece o femeie prin doliu [Riţpa I 2 Samuel 21.10]

Doliul I Cum trece o femeie prin doliu

DOLIUL I CUM TRECE O FEMEIE PRIN DOLIU După decesul cuiva drag, urmează perioada de jale, de durere sufletească. Din viaţa Riţpei vom observa că doliul ei poate fi caracterizat prin acţiunile intreprinse folosind un :

  1. sac (materialul care înţeapă, un simbol al durerii) apoi s-a așezat pe-o
  2. stâncă (nu şi-a adus ceva confortabil pe care să stea), care arăta izolarea de ceilalţi, închiderea în sine, cu concentrarea numai pe cei morţi și mai apoi :
  3. timpul petrecut în această stare ; perioada în care deducem că, treptat s-a făcut vindecare rănii şi încetul cu încetul s-a întors la / în  viaţa reală, din trăirea aproape exclusivă în interiorul ei. Continue reading „Doliul (I) Cum trece o femeie prin doliu [Riţpa I 2 Samuel 21.10]”

Trei aspecte ale vieţii de credinţă, 1 Corinteni 10.14, 19-22, 25-26

De aceea, preaiubiţii mei, fugiţi de închinarea la idoli … Deci ce zic eu ? Că un lucru jertfit idolilor este ceva ? Sau că un idol este ceva ? Dimpotrivă, eu zic că ce jertfesc Neamurile jertfesc dracilor, şi nu lui Dumnezeu. Şi eu nu vreau ca voi să fiţi în împărtăşire cu dracii.

Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor ; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa dracilor. Sau vrem să întărâtăm pe Domnul la gelozie ? Suntem noi mai tari decât El ?Continue reading „Trei aspecte ale vieţii de credinţă, 1 Corinteni 10.14, 19-22, 25-26”

Ziua cercetării (1 Petru 2.12)

„ … să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării [gr. episkopēs „vizitei, supravegherii”]”. (I Petru 2 : 12)

Oare la ce se referă expresia ziua cercetării ?

Acest text poate fi asociat cu Luca 19 : 41 – 44 unde scrie că atunci : Continue reading „Ziua cercetării (1 Petru 2.12)”

Neputinţele noastre [gr. astheneia], Matei 8.17

„El a luat [gr. elaben, a lua pentru a îndepărta] asupra Lui neputinţele [gr. astheneias, „slăbiciunile, fragilităţile”] noastre şi a purtat [gr. ebastasen, a purta sensul aici fiind : „a îndepărta prin vindecare”] bolile noastre”. (Matei 8 : 17)

Atunci când un om se întoarce la Dumnezeu, noi punem accent în special pe ceea ce le-a făcut el altora (păcatele înfăptuite) şi tindem să neglijăm ceea ce alţii i-au făcut lui (rănile din suflet). Continue reading „Neputinţele noastre [gr. astheneia], Matei 8.17”

Se supunea Dreptului judecător [Matei 26.30-35, 1 Petru 2.23]

După ce au cântat cântarea, au ieşit pe Muntele Măslinilor. Atunci Isus le-a zis : „În noaptea aceasta, toţi veţi găsi în Mine o pricină de poticnire ; căci este scris :

„Voi bate Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite.” Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
Petru a luat cuvântul şi I-a zis :

„Chiar dacă toţi ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire.” Continue reading „Se supunea Dreptului judecător [Matei 26.30-35, 1 Petru 2.23]”

Psalmul 34.6, Când strigă un nenorocit, Domnul aude

Când strigă [ebr. qara, „a striga, a proclama, a citi”] un nenorocit, Domnul aude şi-l scapă din toate necazurile lui”. (Psalmul 34 : 6)

Ce înseamnă strigă ? Este sinonimul lui a ţipa ? Trebuie să strig aşa de tare, încât să mă audă Dumnezeu din Cer ?

La Şcoala Duminicală din cadrul Bisericii Cezareea, în urmă cu mai mulţi ani, învăţătorul îi educa pe copii cum să ÎL roage pe Dumnezeu. El accentua faptul că trebuie să te rogi cu voce tare. Continue reading „Psalmul 34.6, Când strigă un nenorocit, Domnul aude”

Venit prea târziu (III.3). Cauzele neascultării de Dumnezeu. Necredinţa [Evrei 4.1, 3.12, 19]

3. Necredinţa

Luaţi seama, dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă [gr. apistias], care să vă despartă de Dumnezeul cel Viu …
Vedem, dar, că n-au putut să intre din pricina necredinţei [gr. apistian] lor”. (Evrei 3 : 12, 19)

Gr. apistias se poate traduce cu „fără credinţă, fără încredere”, dar poate avea şi sensul de „trădare a încrederii” cuiva … Continue reading „Venit prea târziu (III.3). Cauzele neascultării de Dumnezeu. Necredinţa [Evrei 4.1, 3.12, 19]”