250. SELECTEAZĂ CORECT 46.7 SFINȚENIA [Marcu 10.23-27 I Apocalipsa 14.9-12]

250. SELECTEAZĂ CORECT 46.7 SFINȚENIA

I Podcast I Pasaje Biblice : Marcu 10 : 23 – 27 și Apocalipsa 14 : 9 – 12 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 07 Septembrie 2022 I

În Evrei 10 : 35 – 36 scrie : „Să nu vă părăsiţi, dar, încrederea voastră pe care o aşteaptă o mare răsplătire ! Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit”. Am nevoie de răbdare. Înțeleg lucrul acesta, dar de unde să obțin răbdarea ? Unde se găsește acest „produs” ?

Reamintim că în limba greacă răbdarea (hypomonḗ) înseamnă : „a rămâne sub încercările pe care Dumnezeu le acordă [sau le aprobă] în viață”.

Nerăbdarea este definită ca fiind :

„Lipsă de răbdare ; impaciență ; starea celui nerăbdător ; neastâmpăr (provocat de așteptare), încordare, înfrigurare ; dorință arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva. ◊ Enervare, iritare ; nervozitate”. (DEX, 2009)


O a șaptea sursă de obținere și de manifestare a răbdării este sfințenia


Este descrisă în două pasaje din cartea Apocalipsa. În Apocalipsa 13 : 10 scrie :

Cine duce pe alţii în robie va merge şi el în robie. Cine ucide cu sabia trebuie să fie ucis cu sabie. Aici este răbdarea şi credinţa sfinţilor”.

Iar în Apocalipsa 14 : 9 – 12 găsim notat că :

Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare : „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui ; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor.

Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei ! Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.”


Este descrisă o perioadă care poate nu este așa de îndepăratată cât ni s-ar părea nouă la ora actuală ! Dar în ciuda tuturor problemelor de care au parte, sfinții sunt răbdători.

În limba română singura definiție mai acceptabilă a cuvântului sfânt este aceasta :

„Om care duce o viață curată și cucernică”. (DEX, 2009)

Cuvântul din greacă care este folosit pentru sfânt (hágios) se traduce cu „pus deoparte pentru Dumnezeu”, acel om fiind exclusiv al Lui Dumnezeu. Un astfel de om este „altfel” acesta fiind și sensul literal al cuvântului sfânt. Același cuvânt este folosit pentru Domnul Isus.


În Marcu 1 : 23 – 24, atunci când Domnul Isus era în sinagoga din Capernaum dar acolo era :

un om care avea un duh necurat. El a început să strige : „Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret ? Ai venit să ne pierzi ? Te ştiu cine eşti : eşti Sfântul lui Dumnezeu !


Dar cum se ajunge la sfințenie ? Cum poate un om să ajungă să fie atât de răbdător ? Putem spune că sfințenia este un proces prin care creștinul învață să dea importanța cuvenită Lui Dumnezeu și-a trăirii Domnului Isus și-a Duhului Sfânt prin el în defavoarea înfăptuirii păcatului.

În Marcu 10 : 23 – 27 scrie că după ce omul bogat a plecat de la Domnul Isus :

Isus S-a uitat împrejurul Lui şi a zis ucenicilor Săi : „Cât de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii !” Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvântul şi le-a zis :

„Fiilor, cât de anevoie este pentru cei ce se încred în bogăţii să intre în Împărăţia lui Dumnezeu ! Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu !”

Ucenicii au rămas şi mai uimiţi şi au zis unii către alţii : „Cine poate atunci să fie mântuit ?” Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis : „Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu ; pentru că toate lucrurile sunt cu putinţă la Dumnezeu.”


„Cine poate atunci să fie mântuit ?” … „Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu ; pentru că toate lucrurile sunt cu putinţă la Dumnezeu.” Lucrul acesta este cu neputință la oameni. Cum este mântuirea începutul drumului care duce în cer așa este și continuarea, sfințirea.

Sfințirea este posibilă numai prin Duhul Sfânt ! De aceea este Duhul Sfânt atât de important ! Sfințirea este un proces care începe odată cu nașterea din nou, este amplificat în urma botezului în Duhul Sfânt dar foarte multe lecții noi le învățăm practic, „pe pielea noastră” (cum se mai spune) când constatăm ce preț are trăirea în păcat și decidem să renunțăm la un astfel de mod de viață și să trăim în sfințenie !

Scopul prezentului studiu este de-a oferi informația generală, nu de-a intra în detalii, dorința noastră fiind aceea de-a mări dorința după Dumnezeu, dorul după Domnul Isus și interesul pentru Pesoana și lucrarea Duhului Sfânt !


Încheiem acest studiu cu versetele scrise în cartea Iuda :

Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră preasfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt, ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa veşnică”. (Iuda, v. 20 – 21)

Dumnezeu din Cer să ne ajute la aceasta !


Podcastul poate fi ascultat aici :