Gânduri XIX [I Împăraţi 6.7, 9–10, 22, Luca 11.1, Luca 22.53] De-ale copiilor

Dar acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului”. (Luca 22.53) Tot ce nu ţine de Isus … ţine de întuneric !  Ceva este ori al Lui, ori al meu, nu există posesiuni neutre !

Dar Dumnezeu decide, cât să ţină întunericul ! Noaptea se termină când răsare soarele, iar ora aceasta nu o decide puterea întunericului, ci Dumnezeu, CEL care a făcut soarele şi luna, (aştrii), precum şi Soarele Neprihănirii !

Întunericul îşi are rolul lui pozitiv, pentru un creştin ! De ce ? Fiindcă este un timp al odihnei de alte osteneli ! Când crucea îl apasă, de obicei, Dumnezeu nu mai îngăduie peste creştinul respectiv şi alte probleme ! Continue reading „Gânduri XIX [I Împăraţi 6.7, 9–10, 22, Luca 11.1, Luca 22.53] De-ale copiilor”

Gânduri XII, Rugăciunea este o viaţă de cerere, nu doar cinci minute de vorbă cu Isus !

  1. Iona. Pescarul a ajuns să fie peşte, iar peştele a ajuns să-l pescuiască ! Neascultările noastre creează situaţii ciudate : omul (care este pescar), devine peşte, iar peştele devine pescar … pentru trei zile ! Omul, care în mod normal, înghite peştele, este înghiţit de peşte … omul devine hrana problemelor şi necazurilor, (pe care singur şi le face), iar ele îl consumă ! Continue reading „Gânduri XII, Rugăciunea este o viaţă de cerere, nu doar cinci minute de vorbă cu Isus !”