Cămaşa fără buzunar(e) [I Timotei 6.7]

În ultima sâmbătă din noiembrie (2019), împreună cu două persoane cunoscute am mers să ne întâlnim cu o persoană care trebuia să predea casa vândută noilor cumpărători.

A fost prezentată casa, amintiri din copilăria lui (el fiind plecat din România în Germania din anul 1964). La ieşirea din casă a dat cheile casei părinteşti noului proprietar.

Părea a fi foarte trist, iar înainte de-a pleca de la casă (noi ceilalţi am mai rămas puţin de vorbă) ne-a spus că în Germania este un proverb care spune că :

Ultima cămaşă nu are buzunar(e).

L-am întrebat la ce se referă acest proverb ? Spunea că este vorba de cămaşa cu care este îmbrăcat mortul … care nu poate lua cu el nimic din această lume.


A plecat şi după aceea am realizat oarecum cât de greu trebuie să-i fi fost deoarece practic atunci se rupea de trecutul lui. Apostolul Pavel îi scria lui Timotei că :

„ … noi n-am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea”. (I Timotei 6 : 7)


Şi noi într-o zi vom pleca, fie că vrem fie că nu vrem. Nici noi nu vom putea lua cu noi nimic de pe pământ, în momentul plecării. Dar în Matei 6 : 19 – 21, sunt notate cuvintele spuse de Domnul Isus :

Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii ; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră”.

Ce comori puteau ei să strângă ? Ne amintim că la un moment dat erau împreună apostolii Petru şi Ioan. Omul care era olog spera să primească ceva, dar Petru i-a spus omului aflat în nevoie :

Argint şi aur n-am ; dar ce am, îţi dau : în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi umblă !” (Fapte 3 : 6)

Este evident că în momentul respectiv nici Ioan nu avea nimic la el, deoarece dacă ar fi avut ceva bani, i-ar fi împrumutat lui Petru, sau pur şi simplu iar fi dat ologului banii de care avea nevoie.


Cum să trimit comori în Cer ?

Ştim bine că nu există vreun curier care să poată să ajungă în Cer. Dar ne putem aminti ce i-a spus Domnul Isus tânărului bogat (cuvinte notate în Matei 19 : 21) :

Dacă vrei să fii desăvârşit”, i-a zis Isus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci şi vei avea o comoară în cer ! Apoi vino şi urmează-Mă”.

De plecat, vom pleca, de luat cu noi în momentul plecării dincolo este clar că nu putem lua nimic, dar putem trimite dincolo … cât intră !

Dumnezeu să ne ajute ca şi în perioada acestor sărbători să-I facem bucurii Celui care a venit pe pământ, Domnului Isus … bucurându-i copiii aflaţi în nevoi !

Bucuria făcută unui om credincios care se află în nevoie … o vom secera în sufletul nostru atunci, imediat !