04. TREI CATEGORII DE CREDINCIOŞI sau IMPORTANŢA DISCIPLINELOR SPIRITUALE : BIBLIA, DUHUL SFÂNT, POSTUL ŞI şi RUGĂCIUNILE
I Podcast I Pasaj Biblic : Luca 2.21-38 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 04 Ianuarie 2022 I
Au existat trei categorii de credincioşi care erau prezenţi în Templu, la momentul aducerii Pruncului.
Oamenii care în viaţa lor au pus accentul pe :
- Biblie (Luca 2 : 21 – 24),
- Duhul Sfânt (Luca 2 : 25 – 35) sau pe
- Disciplina personală (Luca 2 : 36 – 38).
Cum de au fost prezenţi în Templu, în acelaşi timp Iosif şi Maria cu Pruncul Isus, bătrânul Simion, precum şi Ana ? Şi având în vederea mărimea Templului din Ierusalim, cum se face că numai ei au fost în acelaşi loc din Templu ?
Din acest pasaj Biblic înţelegem că au coexistat trei categorii de credincioşi care s-au întâlnit în Templu, la momentul aducerii Pruncului.
Şi la ora actuală există credincioşi care au acelaşi ţel : Isus, doar că în viaţa lor pun accentul pe discipline spirituale diferite. Unii iubesc foarte mult Cuvântul Lui Dumnezeu, alţii ÎL iubesc pe Duhul Sfânt, iar alţii Se apropie de Domnul Isus pe baza disciplinei lor personale.
Creştinul însă accentuază toate cele trei valori ale Lui Dumnezeu : Cuvântul Lui Dumnezeu, Duhul Sfânt dar şi postul şi rugăciunile !
Trei categorii de credincioşi
1. Credincioşii care pun mare preţ pe Biblie pe Cuvântul scris al Lui Dumnezeu (Luca 2 : 21 – 24)
„Când a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur Pruncul, I-au pus numele Isus, nume care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece.
Şi, când s-au împlinit zilele pentru curăţarea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului după cum este scris în Legea Domnului :
„Orice întâi născut de parte bărbătească va fi închinat Domnului” şi ca să aducă jertfă : o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului”. (Luca 2 : 21 – 24)
Iosif şi Maria lucrau :
„ … după Legea lui Moise … după cum este scris în Legea Domnului … după cum este poruncit în Legea Domnului”. (Luca 2 : 22, 23, 24)
Şi în vremea noastră există oameni care îşi potrivesc viaţa după Cuvântul scris, în tot ce au de făcut, Biblia fiind etalonul lor.
2. Credincioşii călăuziţi de Duhul Sfânt (Luca 2 : 25 – 35)
„Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfântă şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era peste el. Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.
El a venit în Templu, mânat de Duhul. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, Simeon L-a luat în braţe, a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis :
„Acum, sloboade în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor, lumina care să lumineze Neamurile şi slava poporului Tău, Israel.” Tatăl şi mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El.
Simeon i-a binecuvântat şi a zis Mariei, mama Lui : „Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbuşirea şi ridicarea multora în Israel şi să fie un semn care va stârni împotrivire. Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi.”
Credincioşii călăuziţi de Duhul Sfânt sunt oameni care au o relaţie specială cu Dumnezeu prin ajutorul Duhului Sfânt ! Despre Simeon scrie că :
„Duhul Sfânt era peste el. Duhul Sfânt îl înştiinţase … mânat de Duhul ”. (Luca 2 : 25, 26 şi 27)
Acest fel de creştini, pun accent pe lucrările spirituale, pe darurile Duhului Sfânt. Şi lor le vorbeşte Dumnezeu, într-un mod personal :
„Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului … „Acum, sloboade în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău”. (Luca 2 : 26, 29)
3. Credincioşii cu o disciplină personală riguroasă : post şi rugăciuni (Luca 2 : 36 – 38)
„Mai era acolo şi o prorociţă, Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea era foarte înaintată în vârstă şi trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei.
Rămasă văduvă şi fiind în vârstă de optzeci şi patru de ani, Ana nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post [gr. nēsteiais “posturi”] şi cu rugăciuni. A venit şi ea în acelaşi ceas şi a început să laude pe Dumnezeu şi să vorbească despre Isus tuturor celor ce aşteptau mântuirea Ierusalimului”. (Luca 2 : 36 – 38)
Există însă şi oameni în vârstă, care şi-ar dori dar nu mai pot să reţină Cuvântul scris. Ei uită foarte repede şi se consumă pentru că memoria nu-i mai ajută. Sunt printre ei şi oameni care nu cunosc lucrarea Duhului Sfânt, dar ei luptă în viaţa lor de credinţă : postesc şi se roagă.
Nu ştim dacă Ana era în această categorie, dar despre ea scrie că : „ … zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni”. (Luca 2 : 37)
„Rămasă văduvă şi fiind în vârstă de optzeci şi patru de ani …”. (Luca 2 : 37)
De ce contează foarte mult acest verset ? Pentru că arată că omul poate trăi cu Dumnezeu, o viaţă de renunţare şi asceză multe zeci de ani … de fapt, până la sfârşit !
[Asceză : „Mod de viață care exclude excesul sau compromisul”.]
Pentru a avea o întâlnire reală cu Dumnezeu, prin Domnul Isus contează foarte mult să fac tot ce pot, ce ţine de mine, fie că citesc şi memorez Cuvântul, fie că îmi doresc şi primesc darurile Duhului Sfânt, fie că sunt foarte disciplinat în privinţa postului şi rugăciunii. Normal ar fi ca toate aceste trei aspecte să fie în viaţa mea !
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download