Gânduri XVII (omul rău, naşterea din nou, durerea, personalitate, grâul)

Porc de lux, poate fi o expresie plastică, (deşi nu este prea politicoasă), pentru o viaţă în care toate poftele se îndeplinesc, dar beneficiarul nu ştie :

Cu ce scop primeşte totul ?

Nu află, (fiindcă nu-l interesează), ce va fi după ?!

Trăieşte în noroi de cea mai bună calitate şi are parte de cele mai bune lături

  • De la un om rău, să nu iei nici măcar praful ! Luca scrie : „Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei şi să ziceţi : „Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră care s-a lipit de picioarele noastre ; totuşi să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.” Eu vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.” (Luca 10 : 10 – 12).

  • Un băieţel de şase ani, spunea : „Noi nu avem puteri mari !” Împreună cu fratele lui mai mic nu puteau să strângă patul !

  • Cuvintele lui Dumnezeu ne pot transforma viaţa, numai dacă le dăm viaţa … dacă le dăm viaţă ! Ele o au pe a lor … dar o vor şi pe a noastră !

  • La evrei, Râsul este unul dintre cei trei patriarhi, adică Isaac, (Râs, Vesel. Cel voios. Bucurie vie). Ei ştiu să-i dea valoarea cuvenită. La noi, la români, patriarhul pare a fi Plânsul … cu soţia lui : Lamentaţia !

  • Oamenii durerii aduc bucuria şi bucuriile ! Bucuria se găteşte în oala durerii !

  • Când vrei să-i faci cuiva un Har i-l faci pe gratis ! Şi totuşi noi vrem să-I cumpărăm Harul ! Să plătim … pentru a-l primi pe gratis !

  • Nu-ţi lega calul de coada ciupercii !” este un proverb de demult …

  • Pe creştini, Dumnezeu îi iubeşte atât de mult, încât îi naşte de două ori ! Odată fizic şi a doua oară direct din EL, prin naşterea din nou, primind şi a doua cetăţenie, cea cerească, cu toate privilegiile ei ! Unul dintre avantaje este că te poţi bucura în necaz !

  • Unii văd doar spinii trandafirului. Au ochi de spin … au ochi numai pentru rău. Unora dintre ei le este specific şi înţepatul … cu gura !

  • Grâul este numit de către Domnul Isus sămânţa bună, prin el este simbolizat creştinul, fiul Împărăţiei (Matei 13 : 24, 25, 37 şi 38). Grâului i se distruge personalitatea pentru a ajunge făină şi pentru a deveni astfel comestibil, digerabil. Întreg nu e bun … numai făcut praf ! Este nevoie de făinizarea spirituală, pentrucă altfel, ca şi grâul … fiecare ar sta numai între cojile lui ! Grâul îi poate fi folositor omului, doar dacă este pregătit : prin zdrobire sau semănare, (adică moarte) ! Ioan ne scrie cuvintele pe care le-a auzit de la Domnul Isus : „Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod. Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.” (Ioan 12 : 23 – 25 ).


[Menţionăm următorul fapt : cu foarte mici excepţii, (iar atunci acest fapt este menţionat), tot ce se publică prin intermediul acestui site, sunt meditaţii, (eseuri sau studii Biblice etc.), din producţie proprie, (deşi este impropriu acest termen, fiind de fapt cuvinte inspirate de sus) !

Ne dorim să ajungă la cât mai mulţi oameni, scopul fiind zidirea Împărăţiei Lui Dumnezeu, dar, credem că este corect, ca atunci când cineva preia ceva de pe cezareea.ro, să menţioneze acest lucru, atunci când informaţia este republicată ! Vă mulţumim pentru înţelegere ! DOMNUL SĂ VĂ BINECUVÂNTEZE !]