1. Dreptatea regelui Filip al Macedoniei

În rubrica numită Cartea veche avem notate întâmplări preluate dintr-o carte de la începutul secolului XX, (undeva în jurul anilor 1900). Vom respecta scrierea acelor vremuri, aceasta constând de exemplu în arhaismele, care au un farmec deosebit, pentru iubitorii limbii române !


Filip al MacedonieiÎn timpurile vechi regii ţineau judecată cu singuraticii. Așa judeca și regele Filip din Macedonia. S-a întâmplat odată ca acest rege, nefiind destul de atent la înţelesul legii ce avea să fie aplicată, a adus sentinţă condamnatoare asupra unui nevinovat. Atunci acuzatul ridicându-se a zis :

Apelez sentința. Filip jignit întrebă :

La cine vrei tu să apelezi sentința unui rege ? Acuzatul răspunse : Continue reading „1. Dreptatea regelui Filip al Macedoniei”

Judecata lui Solomon sau Dreptatea … nedreaptă [1 Impărati 3.16-28]

Înaintea Împăratului, fiecare vine cu dreptatea lui (I Împăraţi 3 : 16 – 28).

În Vechiul Testament, în faţa lui Solomon, (Împăratul Judecător), se prezintă două femei, fiecare având o dreptatea a ei. Şi era drept să nu îşi caute dreptatea lor, ci dreptatea Lui. De aceea se şi prezintă la el, fiindcă împăratul hotărăşte în ceea ce priveşte viaţa din om.

Dar, şi nedreptatea, îşi susţinea dreptatea. Şi omul nedrept spune că el este cum trebuie. Dar împăratul nu se ia după vorbele auzite, ci după călăuzirea lui Dumnezeu, pe care (orice om al lui Dumnezeu) o are în el. În viaţă există situaţii fără ieşire pentru noi, dar nu şi pentru Domnul. Cele doua femei voiau, fiecare, copilul. Nu se putea face un test ADN. Dacă s-ar fi putut, rezolvarea ar fi adus-o omul, nu Domnul. Continue reading „Judecata lui Solomon sau Dreptatea … nedreaptă [1 Impărati 3.16-28]”