Învăţătură din Scriptură, 1 Împăraţi 19:9

Chiar şi un om spiritual, cum era Ilie, atunci când este întrebat de DOMNUL : “Ce faci tu aici, Ilie ?“ (I Împăraţi 19 : 9), nu răspunde: “Stau …”, sau altceva de genul acesta. Este greu să spui cu gura ta adevărul din inimă, chiar şi faţă de EL. Nici Adam, nu răspunde direct la întrebarea: ”Unde eşti ?“… Corect ar fi fost un răspuns de felul: ”Sunt aici, după pom ...”.
Întrebările LUI, Domnul ni le adresează, nu pentru că nu ar şti unde suntem, ci pentru a intra într-un dialog cu noi, prin care să ne dea şansa recunoaşterii greşelii şi, implicit, a împăcării cu EL. Omul, în schimb, uneori, foloseşte prezenţa LUI pentru a se îndepărta de EL.

Ce l-a făcut pe Adam să ajungă în afara Grădinii ? Faptul că nu şi-a recunoscut vina, ci a dat vina pe soţia lui, iar DOMNUL, a luat în seamă cuvântul spus de el. A mers la Eva, iar ea a dat vina pe şarpe.

Şi DOMNUL a ţinut cont şi de cuvintele femeii, pentru că este scris, că: ”... din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit“ (Matei 12:37). Ajuns la cel rău, DOMNUL nu mai pune nicio întrebare, ci îl blestemă direct, pentru că el nici nu mai avea pe cine să dea vina, (el însuşi fiind sursa relelor).

Dar, pedepsele sunt date, şi pentru femeie şi pentru bărbat. N-au cunoscut “ceasul cercetării” LUI! Domnul ISUS nu a venit să dea vina pe cineva, ci pentru ca EL să poarte vina. Dar EL, poartă doar vina celui ce recunoaşte că a greşit. Nici Adam, nici Eva însă nu se considerau vinovaţi … iar aceasta i-a îndepărtat de Dumnezeu.

”... În ziua în care vei mânca … vei muri …”(Geneza 2:17), îi spune Domnul lui Adam, iar noi, atunci, când citim aceste cuvinte înţelegem că totul s-a sfârşit.

Dar, prin cuvintele acestea, DOMNUL le-a spus care este efectul neascultării, (pentru că acesta a fost de fapt păcatul lui Adam, conform cu Romani 5:17). Dar, tot în epistola către Romani, în acelaşi capitol, se vorbeşte şi despre ascultare precum şi despre beneficiile ei.

Noi uităm însă că, DOMNUL poate să şi învieze morţii, şi de fapt, aşa l-a şi primit Avraam pe Isaac înapoi: ”ca înviat din morţi“. Dar Isaac nu a fost mort, decât în mintea lui Avraam. La fel Adam nu era decedat fizic.

Problemele erau spirituale. Reabilitarea se poate face, dar omul trebuie să-L cunoască aşa cum este … EL iartă pe cel care vine la EL, deaceea spune: ”Şi nu vreţi să veniţi la MINE, ca să aveţi viaţa”(Ioan 5:40 ).

Nici Ilie, nici Adam, nici Eva, n-au venit ei la EL, ci tot Domnul a venit la ei, fiindcă EL este Cel Care ne iubeşte tot timpul, şi … de la început, i-a dat omului un timp suficient pentru pocăinţă:

În ziua …”, i-a spus lui Adam, nu “ … în ora“, sau “… în minutul“, … ”în care vei mânca“. A fost un timp planificat pentru pocăinţă, dar, pe care Adam nu l-a folosit pentru pocăinţă. Acelaşi timp, îl avem şi noi: AZI.

Pentru Domnul Isus, omul este o fiinţă unică. Se poartă cu cel aflat în nevoie, de parcă ar fi singurul om pe care-L are ! În Matei 12:11 scrie: “Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi-i cade în groapă, în ziua Sabatului, să n-o apuce şi s-o scoată afară ? 12. Cu cât mai de preţ este deci un om decât o oaie ?“ Domnul ŞI-a făcut timp pentru om, chiar şi în ziua liberă …

Copilul Samuel nu era prea spiritual, dar lui îi vorbea DOMNUL. Noi suntem spirituali, dar, unora … nu ne prea vorbeşte DOMNUL. Avem un alt fel de spiritualitate.

Samuel dormea în biserică, (dacă se poate spune aşa … 1 Samuel 3:3). Dar el şi locuia acolo. Era locuinţa lui, precum şi a Lui Dumnezeu. Ei erau singurii locuitori. Ceilalţi erau vizitatori. O ţară de vizitatori ai prezenţei LUI. Şi noi poate, ÎL vizităm uneori, dar, nu stăm prea mult cu EL, pentru că altfel nu am avea suficient timp pentru noi …

Acesta şi este unul dintre motivele neauzirii consistente a CUVÂNTULUI LUI : timpul insuficient petrecut cu EL. Dar, un alt motiv constă în faptul că LUI, uneori tocmai noaptea ÎI vine să vorbească. Chiar atunci când oamenii dorm. Are alt fus orar, alt ceas, alt timp … un cu totul alt-fel de timp (Ioan 7:6).

Noi oamenii trăim toţi pe acelaşi pământ. Avem, aceleaşi hotare ale vietii pe care le ştim … 80 de ani, “pentru cei mai tari”, dar acest timp trece, indiferent de felul în care-l folosim. Cel înţelept foloseste timpul pentru a se apropia de EL!