Puterea de influenţare a gândului, I [Marcu 2.1-12]

Cât de mare poate fi puterea de influenţare a unui singur gând ?

După câteva zile, Isus S-a întors în Capernaum. S-a auzit că este în casă şi s-au adunat îndată aşa de mulţi, că nu putea să-i mai încapă locul dinaintea uşii. El le vestea Cuvântul.

Au venit la El nişte oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi. Fiindcă nu puteau să ajungă până la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperişul casei unde era Isus şi, după ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul.

Când le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului : „Fiule, păcatele îţi sunt iertate !” Unii din cărturari, care erau de faţă, se gândeau în inimile lor : „Cum vorbeşte Omul acesta astfel ? Huleşte ! Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu ?”

Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gândeau astfel în ei şi le-a zis : „Pentru ce aveţi astfel de gânduri în inimile voastre ? Ce este mai lesne: a zice slăbănogului : „Păcatele îţi sunt iertate”, ori a zice : „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă” ?

Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, „Ţie îţi poruncesc”, a zis El slăbănogului, „scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă.”

Şi îndată, slăbănogul s-a sculat, şi-a ridicat patul şi a ieşit afară în faţa tuturor ; aşa că toţi au rămas uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu şi ziceau: „Niciodată n-am văzut aşa ceva !” (Marcu 2 : 1 – 12)


Din pasajul intitulat Vindecarea slăbănogului, putem învăţa şi faptul că un singur gând pe care-l acceptăm are o foarte mare putere de influenţare (în bine sau în rău)

Puterea de influenţare a unui singur gând

În Luca 16 : 10 avem notat un avertisment deosebit al Domnului Isus :

Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari ; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari”.

În cazul nostru ne vom ocupa de lumea interioară şi este bine să ştim faptul că şi un singur gând pe care-l aceptăm fără a-l cenzura are o mare putere de-a ne influenţa (fie spre bine fie înspre rău), depinde de sursa lui.

Să observăm trei adevăruri :

  1. Dumnezeu ne cunoaşte gândul
  2. Isus ştie ce se petrece în lumea interioară a omului după ce primeşte un gând
  3. Gândul acceptat (fie că este bun sau rău) are o putere de influenţă multiplă (a mai multor persoane în acelaşi timp)


I. Dumnezeu ne cunoaşte gândul

Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti, ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul”. (Psalmul 139 : 1- 2)

[În general, în concepţia omului se crede că că Dumnezeu este departe, iar psalmistul ne vorbeşte pe înţelesul nostru !]

Unii din cărturari, care erau de faţă, se gândeau în inimile lor : „Cum vorbeşte Omul acesta astfel ? Huleşte ! Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu ?”

Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gândeau astfel în ei şi le-a zis : „Pentru ce aveţi astfel de gânduri în inimile voastre ?” (Marcu 2 : 6 – 8)


II. Isus ştie ce se petrece în lumea interioară a omului după ce primeşte un gând

EL vede şi credinţa unora şi judecăţile dispreţuitoare ale altora la adresa Lui … chiar dacă nimeni nu spune nimic iar în adunerea respectivă unde EL este prezent, totul pare a fi în regulă !

Dar oare ce căutau acolo acei oameni dacă nu erau de partea Lui ? Şi ce căutăm noi în casa în care este EL dacă tot nu vrem să-L ascultăm ci-I tot punem la îndoială Cuvântul ?

Nu cumva ei ocupau (iar noi ocupăm) în Casa în care se află Isus, exact locul celor care aveau / au cu adevărat nevoie de Domnul Isus ?

Adevărul este că judecătorii din acel loc nu ştiau că toţi gândeau exact la fel în acelaşi timp ! Cum se poate aşa ceva ? Erau doar o apă şi-un pământ (erau acelaşi tip de oameni care aveau acelaşi fel de gândire) sau acolo era ceva mai mult ?

Acelaşi mesaj poate fi trimis de cineva la toată lista şi toţi din grup vor primi în minte acelaşi gând în acelaşi timp …

Dar contează nu ce-mi trece prin minte, (pachetul trimis din iad pe adresa mea), ci dacă chiar aşa de uşor iau de bune toate gândurile aflate în lumea mea interioară fără a le cenzura (dacă deschid pachetul şi mă înfrupt din el).


III. Gândul acceptat (fie că este bun sau rău) are o putere de influenţă multiplă

Influenţarea poate fi făcută chiar printr-un singur gând (trimis de cel rău sau care este din producţia proprie a omului în cauză), pe care chiar şi un creştin îl poate accepta ca fiind bun (problema lui fiind faptul că nu-l verifică).

Aşa pot fi influenţate (concomitent) :

  1. o persoană (ex. Iuda Iscarioteanul, Simon din Samaria etc.),
  2. două persoane (ex. Iacov şi Ioan),
  3. douăsprezece persoane (ex. ucenicii Domnului Isus),
  4. mii de persoane … toată lumea.

Să observăm câteva exemple din Noul Testament

Gândul primit de :

1. O persoană

Ioan 13 : 2 „În timpul Cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă …”.

Faptele Apostolilor 8 : 18 – 23 „Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani şi a zis : „Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentru ca peste oricine-mi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt.” Dar Petru i-a zis :

„Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani ! Tu n-ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.

Pocăieşte-te, dar, de această răutate a ta şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă ; căci văd că eşti plin de fiere amară şi în lanţurile fărădelegii”.


2. Două persoane

Luca 9 : 54 – 56 „Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis : „Doamne, vrei să poruncim să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut Ilie ?”

Isus S-a întors spre ei, i-a certat şi le-a zis : „Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi ! Căci Fiul omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.” Şi au plecat în alt sat”.


3. Douăsprezece persoane

Luca 9 : 46 – 47 „Apoi le-a venit în gând să ştie cine dintre ei ar fi cel mai mare. Isus le-a cunoscut gândul inimii …”.


4. Mii de persoane … toată lumea

În I Ioan (5 : 19) scrie :

Ştim că suntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în cel rău”.

Să ne amintim şi Matei 8 : 31 – 32 unde scrie că :

Dracii rugau pe Isus şi ziceau : „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.” „Duceţi-vă”, le-a zis El. Ei au ieşit şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s-a repezit de pe râpă în mare, şi a pierit în ape”.

Nu cunoaştem numărul porcilor, dar este clar că erau mulţi !

În Luca (8 : 30) scrie că pe omul îndrăcit :

Isus l-a întrebat : „Cum îţi este numele?” „Legiune”, a răspuns el ; pentru că intraseră mulţi draci în el”.


Este cunoscut faptul că o legiune romană avea şase mii de soldaţi. Răspunsul omului dă de gol felul în care cel rău distruge (sau încearcă să distrugă) viaţa unui om folosindu-se de forţa lui armată dar şi faptul că cel rău are o armată organizată care duce lupte şi războaie având ţinte precise.

Iar aceste confruntări au loc în lumea noastră interioară, fie prin gânduri care ne trec prin cap, fie prin stări sufleteşti mincinoase, sau chiar prin izbucniri necontrolate etc.

Îndrăcitul poate fi un studiu de caz pentru cei care vor să înţeleagă ce înseamnă posesiune demonică, ceva ce este diferit de manifestarea unui om care are o leziune a creierului de exemplu.

Dacă nu am un dar de descoperire (cunoştinţă) de la Duhul Sfânt, pentru a detecta sursa demonică este bine să stau în banca mea, (a se vedea Faptele Apostolilor 19 : 13 – 17).

Avertizarea o facem ştiind foarte bine la ce ne referim !

Slavă Lui Dumnezeu, că în Harul Lui EL intervine în ajutorul nostru … uneori când nici măcar nu mai sperăm !

(Va continua)



STUDII ASEMĂNĂTOARE :