Dumnezeu a împreunat (înjugat). 5 Plugul şi aratul [Matei 19.4-6]

III. Aratul

Drept răspuns, El le-a zis : „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască şi a zis :
„De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup” ? Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup.
Deci, ce a împreunat [lit. „a înjugat”] Dumnezeu, omul să nu despartă.” … ”. (Matei 19 : 4 – 6)

Vom înainta pe firul argumentaţiei amintindu-ne pentru început de unde am plecat. În Biblie pentru înţelegerea relaţiilor din familie este folosită metafora jugului, (mai precis a înjugării a două persoane la acelaşi jug).

Pentru început, trebuie să accentuăm faptul că această operaţie (înjugarea) o face Dumnezeu, iar cele două persoane de-abia aşteaptă acest lucru (momentul căsătoriei, data din care cei doi pleacă împreună pe acelaşi drum, alături unul de altul, dar ştiind că Cel care i-a unit este alături de ei, ajutându-i în îndeplinirea menirii lor de pe acest pământ).

Cuvântul jug este folosit pentru :

  1. cumpănă (cântarul cu talere care funcţionează folosind principiul echilibrului dintre greutatea etalon şi greutatea care este de cântărit),
  2. carul vieţii celor doi (în care este încărcată o greutate care urmează să fie transportată până la punctul final al călătoriei … plecarea dincolo ; aceasta arată şi fidelitatea celor doi, unul faţă de altul … pentru toată viaţa),
  3. plugul (despre care vom aminti în continuare).

Introducere

În Iov 4 : 8, avem notate cuvintele lui Elifaz, care a spus :

După câte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi seamănă nelegiuirea îi seceră roadele !” În Biblie, omul este asemănat cu un ogor care este prelucrat constant.

Atunci când ne referim la lucrările solului (prelucrarea pământului) avem în vedere trei dintre activităţile de bază care sunt necesare pentru obţinerea recoltei :

  1. aratul,
  2. semănatul şi
  3. seceratul.

În relaţia dintre soţ şi soţie (din familie), fiecare îl poate influenţa pe celălalt fie într-un mod pozitiv fie într-unul negativ. Din acest motiv este foarte important să fim atenţi la modul în care comunicăm între noi, precum şi ce alege fiecare să spună în afara familiei.


Aratul

Cu privire la arat (doar acest subiect va fi studiat aici), în Judecători 14 : 18 găsim scris că :

Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a şaptea, înainte de apusul soarelui : „Ce este mai dulce decât mierea şi ce este mai tare decât leul ?” Şi el le-a zis : „Dacă n-aţi fi arat cu juncana mea, nu mi-aţi fi dezlegat ghicitoarea”.

La ce s-a referit Samson prin expresia :

Dacă n-aţi fi arat cu juncana mea” ?

Să observăm aratul :

  1. de cine a fost făcut ? Este evident că de filisteni.
  2. prin cine a fost făcut ? Prin intermediul soţiei lui Samson (numită aici : „juncana”).
  3. pe cine au arat (care era pământul) ? Samson.

A ara înseamnă :

A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare”. (Dex, 2009) Prin arat, fierul plugului întoarce pământul astfel că partea de deasupra ajunge să fie dedesubt, iar ce era dedesubt ajunge deasupra.


Ce înseamnă acesta în familie ?

Prin expresia : „Dacă n-aţi fi arat cu juncana mea”, Samson se referă la faptul că ei s-au folosit de ea pentru a scoate la iveală ceva ce era ascuns în interiorul lui. Ei ştiau ghicitoarea, dar nu-i ştiau tâlcul, iar pentru a-l afla s-au folosit de o femeie (de care au profitat).

Samson a spus : „juncana mea”, nu era a lor. Ei au constrâns-o să facă ceva ce este clar că ea nu ar fi făcut de bună voie. Dar fiind ameninţată, ea a cedat, poate şi din cauza faprtului că nu ştia ce putere imensă avea Samson, soţul ei.

Prin ea, a fost arat Samson. Aratul constă în întoarcerea brazdei (a unei bucăţi de pământ) cu susul în jos și implicit cu josul în sus.

De fapt, ce însemna această expresie ? Ce știa numai Samson (tâlcul ghicitoarei) au ajuns să știe toți, dar ce știau toți (secretul lui) el a fost singurul care nu știa că a fost aflat.

O greșeală a soţiei lui a fost nu atât că l-a arat pe Solomon (a scos deasupra, la iveală ce era ascuns în sufletul lui), ci faptul că a „publicat” secretul lui.

În familie, în decursul vieţii, fiecare află din viața celuilalt lucruri ascunse, fie bune, fie rele dar are și înțelepciunea să știe ce spune în public (scoate afară), iar un om înţelept „va da din casă” (va scoate la lumină) doar părțile bune ale celuilat și va „acoperi” părțile rele ale celuilalt, (defectele lui).

O regulă care este foarte bună pentru viaţa din familie este scrisă în Romani 14 : 19, unde apostolul Pavel a notat :

Așadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea și zidirea noastră”. Implicit se înțelege şi opusul, că nu trebuie să dăm credit lucrurilor care ne aduc război și demolare în suflet.


STUDII ASEMĂNĂTOARE :


Sursa foto : Daily-sun.com