Dumnezeu a împreunat (înjugat). 2. Jugul. Consideraţii generale [Matei 19.4-6]

Drept răspuns, El le-a zis : „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască şi a zis :

„De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup” ? Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup.

Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” … ”. (Matei 19 : 4 – 6)


În Matei 19 : 6, sunt notate cuvintele Domnul Isus :

Deci, ce a împreunat [gr. synezeuxen] Dumnezeu, omul să nu despartă”.

Pentru „a împreunat”, în limba greacă este folosit synezeuxen care provine de la suzeugnumi : sýn, „cu” și zeúgos, „jug” … cuvânt care este folosit în Noul Testament doar pentru căsătorie”.


[De ce folosim să jugăm ? Pentru a putea delimita, înjugarea (care constituie pasul iniţial / al aducerii împreună a celor doi) de purtarea jugului / de rămânerea în acelaşi jug al căsniciei, care va fi pentru toată viaţa] …


Conform MDA2, 2010, în limba română jugul este un cuvânt care are treizeci şi cinci de sensuri (vom observa doar două) :

„1 Dispozitiv de lemn care se pune pe gâtul animalelor cornute care trag la car, la plug etc. …
7 Suprafață de pământ care se poate ara într-o zi cu o pereche de boi … ”.


Să observăm ce găsim scris într-un lexicon despre jug.

Jugul gr. zygós este :

o bară de lemn așezată peste gâtul unei perechi de animale, astfel încât să poată trage împreună ; (la figurat) ceea ce unește (se alătură) două persoane pentru a (se) muta (lucra) împreună ca unul”.


Termenul jug (gr. zygós) este folosit de şase ori în Noul Testament :

  1. Matei 11 : 29 „Luaţi jugul [gr. zygon] Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima ; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre”.
  2. Matei 11 : 30 „Căci jugul [gr. zygos] Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară”.
  3. Fapte 15 : 10 „Acum, dar, de ce ispitiţi pe Dumnezeu şi puneţi pe grumazul ucenicilor un jug [gr. zygon] pe care nici părinţii noştri, nici noi nu l-am putut purta ?
  4. Galateni 5 : 1 „Rămâneţi, dar, tari şi nu vă plecaţi iarăşi sub jugul[gr. zygō] robiei”.
  5. I Timotei 6 : 1 „Toţi cei ce sunt sub jugul [gr. zygon] robiei să socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu şi învăţătura să nu fie vorbite de rău”.
  6. Apocalipsa 6 : 5 „Când a rupt Mielul pecetea a treia, am auzit pe a treia făptură vie zicând : „Vino şi vezi !” M-am uitat şi iată că s-a arătat un cal negru. Cel ce stătea pe el avea în mână o cumpănă [gr. zygon]”.

Concluzii

Privind în ansamblul Bibliei, metafora jugului are trei aspecte : cumpăna, carul şi plugul (a se vedea Judecători 14 : 18) prin care privirile ne sunt îndreptate spre trei adevăruri ale vieţii de familie care pot fi sintetizate astfel :

  1. Cumpăna ne vorbeşte despre buna înţelegere dintre cei doi (soţ şi soţie), iar în funcţie de armonia dintre ei, ambii vor beneficia de puterea de la Dumnezeu care este strict necesară pentru a putea trage împreună la
  2. carul vieţii, iar acest mod de viaţă,
  3. va fi asemenea plugului, care ară (sapă) în viaţa urmaşilor, a copiilor un model de comportament, care rămâne de neşters.

STUDII ASEMĂNĂTOARE :