323. LIMBAJUL ACUZATOR [Iov 19.1–5 I Proverbe 11.13 I 1 Petru 4.15]

323. LIMBAJUL ACUZATOR

I Podcast I Pasaje Biblice : Iov 19 : 1 – 5 I Proverbe 11 : 13 I 1 Petru 4 : 15 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 19 Noiembrie 2022 I

Când ne gândim la agresor, la cel care folosește critica distructivă vom aminti faptul că în cazul nostru, al tuturor oamenilor, natura noastră umană, carnea sau firea pământească are între părțile componente și critica distructivă.

Altfel spus pentru a nu avea în grădina sufletului critica distructivă trebuie să fiu atent să o smulg cum apare, până ajung la momentul în care să dispară cu totul de la mine.


Vom face trei observații.

1. Foarte grav este când omul nici măcar nu își dă seama cât de mult rău face prin cuvintele lui. Credem că este suficient să menționăm că și printr-un simplu comentariu (făcut în chip răutăcios) persoana cu care vorbesc poate fi înjosită.

2. Și la ora actuală există oameni (despre care pe vremuri se spunea că sunt unși cu toate alifiile), oameni care folosesc un limbaj elevat rostind cuvinte elegante, rafinate cu scopul precis de-a-l demoraliza pe celălalt ! Efectul unor astfel de cuvinte este asemenea unui baros cu care este lovit un zid de cărămidă.

3. În spatele omului critic poate fi și dorința de perfecționism a omului foarte disciplinat care impune altora nivelul la care a ajuns el după zeci de ani de practică.


Dar să observăm câteva adevăruri care se desprind din cartea Iov 19 : 1 – 5 unde găsim scris despre Iov și prietenii lui :

Iov a luat cuvântul şi a zis : „Până când îmi veţi întrista sufletul şi mă veţi zdrobi cu cuvântările voastre ? Iată că de zece ori m-aţi batjocorit ; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa ?

Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sunt răspunzător de aceasta. Credeţi că mă puteţi lua de sus ? Credeţi că mi-aţi dovedit că sunt vinovat ?” (Iov 19 : 1 – 5)


Să analizăm acest pasaj Biblic, evident cu scopul de-a observa cum se manifestă critica negativă pentru a constata dacă nu cumva și noi vorbim și ne comportăm așa.

Deși în pasajul citat anterior este amintit abia la urmă, vom accentua că :

  1. în primul rând, un astfel de limbaj este acuzator. Iov a spus : „Credeţi că mi-aţi dovedit că sunt vinovat ?”,
  2. în al doilea rând, vom observa atitudinea celui care folosește cuvinte acuzatoare. Este omul mic care te privește de sus ! „Credeţi că mă puteţi lua de sus ?” i-a întrebat Iov pe cei trei prieteni care făceau front comun împotriva lui.
  3. Iar în al treilea rând, cei care nu folosesc mustrarea blândă ci critica distructivă au în vocabular cuvinte prin care întristează sufletul celuilalt, îl zdrobesc și îl batjocoresc ! Iov a trebuit să-și întrebe prietenii : „Până când îmi veţi întrista sufletul şi mă veţi zdrobi cu cuvântările voastre ?”

Astăzi ne vom rezuma la prima observație. Critica distructivă folosește :

1. Limbajul acuzator

Reamintim că a folosi critica într-un mod distructiv înseamnă :

A arăta cu răutate (sau cu exagerare) părțile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane ; a comenta în chip răutăcios, născocind lipsuri și greșeli ; a bârfi”. (DEX, 2009)

Adjectivul distructiv provine din verbul a distruge care are următorul înțeles :

A face să nu mai existe (stricând, spărgând, dărâmând etc.); a nimici, a ruina. ♦ Fig. A face să-și piardă … întreaga sănătate, întreaga liniște sufletească”. (DEX, 2009)

Iov și-a întrebat prietenii :

„Credeţi că mi-aţi dovedit că sunt vinovat ?”

Un nume al Celui rău este exact acesta : „Acuzatorul”.

A critica constructiv înseamnă să scot la iveală greșelile și lipsurile cuiva (dar să ne înțelegem bine) fac acest lucru nu cu gând rău, cu o motivație greșită ci indic și mijloacele necesare pentru eliminarea punctelor slabe din caracterul celui căruia îi vreau binele și nu procedez ca Ioab care pe față s-a prefăcut că-i este prieten dar pe la spate l-a înjunghiat.


[A se vedea cum a procedat cu Abner (II Samuel 3 : 27) și ce i-a făcut lui Amasa (II Samuel 20 : 8 – 10)].


Dar aici totul depinde foarte mult mai ales de noi dacă vrem să ne triem prietenii. Să ne ferim mai ales de transportatorii de vorbe. De oamenii care „duc vorba” de la unul la altul. De oamenii care nu pot să-și țină gura.

În Proverbe 11 : 13 scrie că :

Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat”.

Este genul de om care folosește expresia : „Ai auzit ce-a pățit cutare … ?” (a se vedea Luca 13 : 1 -5) sunt oamenii care par a fi foarte interesați de binele altora, dar de fapt au o curiozitate bolnăvicioasă și într-un limbaj Bibic sunt „oameni care se amestecă în treburile altora” (a se vedea I Petru 4 : 15, iar observația aceasta a făcut-o un om care a fost cândva, un specialist în acest domeniu).


Să ne ajute Dumnezeu să nu uităm niciodată această observație sănătoasă :

Cel care îl vorbește pe altul de rău la tine, te va vorbi și pe tine de rău, la altul”.

Un astfel de om trebuie să fie „blocat și scos de pe listă”.


Este important să fiu selectiv deoarece nu sunt un container de gunoi care este specializat în acumularea de gunoaie și în transportarea lor mai departe !


Ce atitudine adopt față de un astfel de om ?

Când vine la mine cu o astfel de bârfă să îi spun :

„Chiar acum, de față cu tine îl sun pe x și îi transmit ce ai spus tu despre el și apoi îți dau și ție telefonul ca să clarifici lucrurile, iar a doua oară să nu te mai aud cu astfel de vorbe !”


Doamne Isuse, păzește-mă, Te rog de cuvintele nepotrivite pe care aș putea să le spun într-un moment de neatenție, cuvinte pe care știu că le-aș plăti cât nu trebuie …

Ajută-mă ca prin vorbele pe care le rostesc să aduc și să transmit binecuvântare ! Doamne ajută-mă la aceasta ! Amin !


Podcastul poate fi ascultat aici :