318 I 2023. EMPATIA DIVINĂ. ADEVĂRURI PROFUNDE
I Podcast I Pasaje Biblice : Isaia 66 : 2 I Ioan 20 : 1 – 2 și v. 11 – 18 I II Timotei 4 : 17 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 14 Noiembrie 2023 I
A empatiza cu cineva înseamnă „a mă identifica afectiv”, iar „a mă identifica” cu cineva înseamnă „a mă transpune” în situația cuiva.
Exact așa ceva face Dumnezeu cu omul care suferă. În Isaia 66 : 2 sunt notate cuvintele Lui Dumnezeu :
„ … Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile :
- spre cel ce suferă şi
- are duhul mâhnit,
- spre cel ce se teme de cuvântul Meu”.
Un astfel de exemplu de empatie Divină este descris în Evanghelia după Marcu 16 : 9 – 11 unde este notat că :
„Isus, după ce a înviat, în dimineaţa zilei dintâi a săptămânii, S-a arătat mai întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte draci.
Ea s-a dus şi a dat de ştire celor ce fuseseră împreună cu El, care plângeau şi se tânguiau. Când au auzit ei că este viu şi că a fost văzut de ea, n-au crezut-o”.
Practic, exact ca Iacov de odinioară, din cauza stării interioare nu au primit mângăierea Lui Dumnezeu deoarece li se spunea despre o nouă realitate care parcă era prea frumoasă ca să o poată să o accepte,
Era ca și cum ar fi răsărit soarele pe strada lor, dar când li s-a spus că există o nouă realitate ei au spus :
„Nu are cum să fie așa deoarece este tot înnorat de trei zile !”
În Evanghelia după Ioan, capitolul 20, apostolul Ioan a notat mai pe larg ce s-a întâmplat. În Ioan 20 : 1 – 2 scrie că :
„În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric ; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt.
A alergat la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis : „Au luat pe Domnul din mormânt, şi nu ştiu unde L-au pus.”
Ne amintim că imediat cum au auzit aceste cuvinte atât Petru cât și Ioan (dar este clar că și Maria) au mers la mormânt dar ucenicii au rămas foarte puțin acolo și apoi s-au întors în casa în care stăteau atunci.
Continuarea este scrisă în Ioan 20 : 11 – 18, și citim că după plecarea lui Petru și a lui Ioan de la mormânt :
„ … Maria şedea afară lângă mormânt şi plângea. Pe când plângea, s-a plecat să se uite în mormânt. Şi a văzut doi îngeri în alb, şezând în locul unde fusese culcat trupul lui Isus ; unul la cap, şi altul la picioare.
„Femeie”, i-au zis ei, „pentru ce plângi ?” Ea le-a răspuns : „Pentru că au luat pe Domnul meu, şi nu ştiu unde L-au pus.” După ce a zis aceste vorbe, s-a întors şi a văzut pe Isus stând acolo în picioare ; dar nu ştia că este Isus.
„Femeie”, i-a zis Isus, „de ce plângi ? Pe cine cauţi ?” Ea a crezut că este grădinarul şi I-a zis : „Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus, şi mă voi duce să-L iau.”
Isus i-a zis : „Marie !” Ea s-a întors şi I-a zis în evreieşte : „Rabuni !”, adică : „Învăţătorule !” „Nu mă ţine”, i-a zis Isus, „căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu.
Ci, du-te la fraţii Mei şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.” Maria Magdalena s-a dus şi a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul şi că i-a spus aceste lucruri”.
Domnul Isus I S-a arătat mai întâi Mariei și practic s-a împlinit cuvântul din Isaia 66 : 2 unde Dumnezeu a spus :
„ … Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile : spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de cuvântul Meu”.
Apostolul Pavel când era la sfârșit de drum, a experimentat și el asemenea Domnului Isus, ce înseamnă să fii lăsat singur chiar atunci când ai mai mare nevoie de ajutor dar el a notat :
„Însă Domnul a stat lângă mine şi m-a întărit …”. (II Timotei 4 : 17)
Dumnezeu să fie binecuvântat pentru faptul că ne este alături la greu exact cum a promis !
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download