295 I 2023. CEARTA SAU SEIFUL, GURA SPARTĂ ȘI OMUL CARE SUFERĂ [Proverbe 11.13 I Proverbe 20.19 I 1 Samuel 1.10–14]

295 I 2023. CEARTA SAU SEIFUL, GURA SPARTĂ ȘI OMUL CARE SUFERĂ

I Podcast I Pasaje Biblice : Proverbe 11 : 13 I Proverbe 20 : 19 I 1 Samuel 1 : 10 – 14 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 22 Octombrie 2023 I

Adevărul este că prin cuvintele pe care le folosim noi putem stinge un conflict sau putem să-l întărâtăm și mai tare pe cel cu care vorbim și astfel să se ajungă la ceartă, la schimburi de cuvinte aspre, dure.

Și din acest motiv este bine să trecem peste ce ni se spune și să fim atenți la starea noastră spirituală pentru a putea rosti cuvinte blânde care sunt asemenea apei care stinge focul.


În relațiile cu ceilalți, atunci când ne referim la cuvintele rostite, se poate spune că există cel puțin trei categorii de oameni :

  1. seiful sau oamenii care știu să-și țină gura (care sunt ca un „mormânt” în care ce se spune nu se mai scoate). În Proverbe 11 : 13 este scris : „Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat”. Ei sunt seifuri, sunt oamenii care știu să țină un secret.
  2. Gura spartă sau oamenii care sunt „gură spartă”. În Proverbe 20 : 19 scrie că : „Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucrurile ascunse ; şi cu cel ce nu-şi poate ţine gura să nu te amesteci”.
  3. oamenii care au de suferit din cauza cuvintelor care se spun despre ei dar deși pot avea în ei o combinație de amărăciune cu întristare totuși aleg să vorbească frumos și să treacă peste ceea ce se spune despre ei pe nedrept.

În I Samuel 1 : 10 – 14 scrie că :

Şi Ana se ruga Domnului cu sufletul amărât şi plângea. Ea a făcut o juruinţă şi a zis : „Doamne Dumnezeul oştirilor !

Dacă vei binevoi să cauţi spre întristarea roabei Tale, dacă-Ţi vei aduce aminte de mine şi nu vei uita pe roaba Ta şi dacă vei da roabei Tale un copil de parte bărbătească, îl voi închina Domnului pentru toate zilele vieţii lui, şi brici nu va trece peste capul lui.

Fiindcă ea stătea multă vreme în rugăciune înaintea Domnului, Eli se uita cu băgare de seamă la gura ei. Ana vorbea în inima ei şi numai buzele şi le mişca, dar nu i se auzea glasul. Eli credea că este beată şi i-a zis : „Până când vei fi beată ? Du-te de te trezeşte !” … ”.

Să privim această întâmplare punându-ne noi noi în locul persoanelor respective (retrăind situația).

Dacă aș fi fost în locul lui Eli, cum aș fi reacționat ca de față cu mine, cineva să stea în Biserică mult timp, să văd clar că își mișcă buzele dar nu se aude nimic ? Și noi nu știm dacă acolo mai era cineva sau erau numai ei doi !

Dacă aș fi în locul Anei, cum m-aș simți dacă cineva mă acuză pe nedrept când am eu destule probleme ?


Vom încheia și prezentul studiu făcând o nouă analiză a vieții personale.

Eu cu cine mă pot compara ?

Dacă stau în Biserică și mă uit la alții în timp ce ei se roagă și dacă și vorbesc ce nu trebuie, mă numesc Eli.

Dacă vin la Casa Domnului pentru a ÎL ruga pe Dumnezeu, nu mă uit la alții ce fac ci mă apropii mai mult de Dumnezeu sunt asemenea Anei.

Iar ce funcție sau ce poziție am în societate contează mai puțin atunci când ne referim la relația cu Dumnezeu !


Doamne Isuse, dă-mi harul de-a merge la Casa Ta pentru a mă face mai bun nu pentru a mă face mai rău ! Amin !


Podcastul poate fi ascultat aici :