291 I 2023. CEARTA SAU NU TRĂI DOAR PE BAZA PRESUPUNERILOR [1 Samuel 12.11–14 I Geneza 38.14–15 I Isaia 53.4]

291 I 2023. CEARTA SAU NU TRĂI DOAR PE BAZA PRESUPUNERILOR

I Podcast I Pasaje Biblice : I Samuel 12 : 11 – 14 I Geneza 38 : 14 – 15 I Isaia 53 : 4 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 18 Octombrie 2023 I

A presupune înseamnă : „A admite în mod prealabil (și provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat ; a fi de părere, a crede, a socoti”. (DEX, 2009)

A ne trăi viața bazându-ne doar pe presupuneri ne poate conduce într-o direcție nu doar greșită ci extrem de periculoasă. De ce ? Deoarece este o mare distanță între ceea ce este posibil și ceea ce devine realitate, iar părerile din mintea mea se poate ca niciodată să nu devină realitate.


Să observăm trei cazuri de presupuneri greșite.

1. Eli și ce credea el despre Ana

De la o presupunere greșită poate să înceapă o ceartă, mai ales atunci când cel acuzat nu doar că este nevinovat dar vrea ca acuzatorul să își ceară iertare pentru vorbele pe care i le-a adresat pe nedrept.

În I Samuel 12 : 11 – 14 scrie despre Ana că :

Fiindcă ea stătea multă vreme în rugăciune înaintea Domnului, Eli se uita cu băgare de seamă la gura ei.

Ana vorbea în inima ei şi numai buzele şi le mişca, dar nu i se auzea glasul. Eli credea că este beată şi i-a zis : „Până când vei fi beată ? Du-te de te trezeşte !” … ”.

Despre Eli scrie că el credea că Ana are anumite probleme. Pentru credea în ebraică este folosit un cuvânt (chashab) care înseamnă : „a gândi, a socoti”.

Eli a privit cu atenție la Ana, s-a gândit la ce se întâmplă și nu a vorbit în pripă și totuși a greșit deoarece lucrurile nu stăteau în realitate cum credea Eli în mintea lui că ar fi. Dar nici nu și-a cerut iertare pentru ce a spus.


2. Iuda și Tamar

Să observăm încă o situație de caz, în care este folosit același verb din limba ebraică (chashab) care se traduce și cu „a gândi, a socoti” având înțelesul de „a presupune”.

În situația descrisă în continuare, omul care a presupus greșit nu numai că a vorbit ce nu trebuie (cum a fost în cazul preotului Eli) ci totul s-a petrecut într-un mod mult mai grav deoarece de la o presupunere greșită s-a ajuns la înfăptuirea a ceva ce nu ar fi trebuit nicidecum să se facă.

În Geneza 38 : 14 – 15 scrie despre Tamar că auzind că prin zona localității ei va trece socrul ei :

„ … ea şi-a lepădat hainele de văduvă, s-a acoperit cu o maramă, s-a îmbrăcat în alte haine şi a şezut jos la intrarea în Enaim, pe drumul care duce la Timna; căci vedea că Şela se făcuse mare, şi ea nu-i fusese dată de nevastă.

Iuda a văzut-o şi a luat-o drept curvă, pentru că îşi acoperise faţa”.

Tamar a dat impresia că este ceva ce nu era în realitate și ce s-a petrecut în continuare nu mai trebuie amintit. Întrebarea este :

Chiar atât de mult putem greși atunci când trăim pe baza unor presupuneri ? Chiar putem vorbi sau face păcate așa de mari ?


Răspunsul este afirmativ și trebuie ca în final să amintim o situație cu mult mai gravă.

3. Cum era privit Domnul Isus când era pe cruce

În Isaia 53 : 4, același verb (și anume ebraicul chashab) este folosit cu privire la Domnul Isus.

Prorocul Isaia a scris aceste cuvinte : „Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit”.

Despre Domnul Isus, mulți dintre contemporanii Lui au crezut că este pedepsit pe drept dar în realitate EL suferea pe nedrept. Și nu era vorba ca în primul caz, doar de câteva vorbe ironice sau de-o faptă reprobabilă (cum a fost în a doua situație descrisă anterior) ci acolo un om era omorât și nu era orice om ci era chiar Fiul Lui Dumnezeu !


Doamne Isuse, dă-mi Harul de-a nu trăi într-o lume imaginară văzând lucrurile într-un mod deformat ci de-a vedea lucrurile exact așa cum sunt în realitate ! Amin !


Podcastul poate fi ascultat aici :