166 I 2023. DIN INIMA LUI VOR CURGE
I Podcast I Pasaje Biblice : Ioan 7 : 38 – 39 I Apocalipsa 10 : 10 I I Corinteni 6 : 13 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 15 Iunie 2023 I
Viața din belșug în interior, acea prospețimea spirituală este simbolizată prin expresia : „din inima lui vor curge râuri de apă vie”.
Domnul Isus a făcut această promisiune :
„Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.” Spunea cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit”. (Ioan 7 : 38 – 39)
În mod normal, apa curge din izvor, dar Domnul Isus a spus că din inima celui ce crede în EL vor curge râuri de apă vie. Cumva creștinul este un izvor umblător. Dar este și foarte mare deoarece izvorul din care curg câteva râuri este ceva foarte mare.
Și fie că știm, fie că nu știm așa suntem noi ! Oameni cu o inimă mare din care curg râuri care-i alimentează cu viață din Dumnezeu pe toți cei din jurul nostru.
Dar astăzi să observăm ce înțeles are cuvântul inimă. Domnul Isus a spus despre cel ce crede în EL că : „din inima lui vor curge”. (Ioan 7 : 38)
Pentru început vom reda această parte a versetului așa cum este exprimată în diferite traduceri :
- „… din interiorul lor vor curge …”. (New International Version)
- „… Din pântecele lui vor curge …”. (Berean Literal Bible )
- „… Din adâncul său vor curge … ”. (New American Standard Bible)
„Din interiorul lui, din pântecele lui, din adâncul său” sunt doar trei traduceri ale acestei părți din Ioan 7 : 38 și poate spre surpriza noastră, traducerea literală este chiar aceasta : „Din pântecele lui vor curge …”.
Poate va părea neobișnuit dar cuvântul care este redat prin „inimă” în traducerea Cornilescu) literal se traduce cu „burtă” (în greacă koilia).
Acest cuvânt este folosit pentru prima dată în Noul Testament în Matei 12 : 40 unde scrie că :
„Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului”.
Ultima oară, acest cuvânt care apare de douăzeci și două de ori în Noul Testament este scris în Apocalipsa 10 : 10, unde apostolul Ioan a scris :
„Am luat cărticica din mâna îngerului şi am mâncat-o ; în gura mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mâncat-o, mi s-a umplut pântecele de amărăciune”.
De fapt cuvântul poate însemna ori :
- „toată burta”, ori
- „burta inferioară” unde se adună excrementele (a se vedea Marcu 7 : 19 „Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pântece, şi apoi este dat afară în hazna”) sau
- „esofag” (gâtlej ; de exemplu în I Corinteni 6 : 13 scrie că : „Mâncările sunt pentru pântece, şi pântecele este pentru mâncări”. Un al patrulea înțeles al cuvântului „inimă” este
- pântece adică : „locul în care copilul este conceput și hrănit până la naștere” (în Luca 1 : 41 scrie : „Cum a auzit Elisabeta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pântece … ”). Iar al cincilea înțeles este și cel de
- „inimă” sau „partea cea mai interioară a unui om, sufletul, inima”. În Noul Testament acest înțeles este numai în Ioan 7 : 38.
De ce a fost important să menționăm ce înțeles are cuvântul „inimă” ? Deoarece ca organe fizice prin pântece este denumit un loc în care intră ceva fiind cumva un loc de depozitare, nu este un izvor, adică un loc din care să iese ceva.
Și exact acesta este lucrul pe care este bine să îl înțelegem. Duhul Lui Dumnezeu are o lucrare opusă firii omului care ne trage în jos dar când vine Duhul Sfânt în om, credinciosul respectiv va funcționa altfel.
Duhul Sfânt îi dă puterea să fie și să facă ceea ce el ca om nu ar putea, de exemplu să vorbească în alte limbi, pe care nu le-a învățat cu mintea lui, dar pe care le vorbește cursiv.
Chiar și acest lucru arată tocmai faptul că Duhul Sfânt este o persoană deoarece numai o Persoană poate vorbi, iar cuvintele Duhului Sfânt sunt asemenea unor râuri de apă dar nu de oricare fel de apă curgătoare ci „apă vie”. Apa ce aduce viață în cel care la rândul lui o bea !
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download