Zidirea spirituală (I), Geneza 14.19, Matei 19.4, Proverbe 14.31, Psalmi 112.9

Ce se înţelege în Biblie prin ziditor, prin zidire (în N.T.) şi ce mijloace sunt folosite atunci când vrem să edificăm  ? La aceste trei aspecte vom medita în continuare.

1. Ziditorul

În Biblie un cuvânt folosit pentru a-L descrie pe Dumnezeu este : Ziditorul.


Dumnezeu a zidit (a creat) :

  • întregul univers : „Melhisedec a binecuvântat pe Avram şi a zis : „Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul cel Preaînalt, Ziditorul cerului şi al pământului”. (Geneza 14 : 19)
  • omul : „Drept răspuns, El le-a zis : „Oare n-aţi citit că Ziditorul [lit. Cel care a creat. Pentru a crea în greacă este folosit ktisas din ktizó : „a forma, a face”], de la început i-a făcut [gr. epoiēsen „” ] parte bărbătească şi parte femeiască …”. (Matei 19 : 4) Ktisas (a crea) este folosit o singură dată în Noul Testament, în timp ce epoiēsen (a face) are 75 de ocurenţe …
  • statutul social al cuiva : „Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său”. (Proverbe 14 : 31)

Ziditor este omul care-şi setează viaţa pentru a creşte valoarea celor cu care are de-a face. Care dă, (nu care ia) valori spirituale (dragoste, bucurie, pace etc.), precum şi valori materiale :

El este darnic, dă celor lipsiţi ; milostenia lui ţine în veci ; capul i se înalţă cu slavă”. (Psalmi 112 : 9)


[Va continua]