Vorbirea în alte limbi (I). Consideraţii generale [1 Corinteni 14.18]

Vorbirea în alte limbi [1 Corinteni 14.18]

Pentru a putea fi bine studiat, orice subiect din Biblie, (de ex. vorbirea în alte limbi) are nevoie de o abordare care să îndeplinească anumite condiţii :

I. Vorbirea în alte limbi să fie studiată în contextul Bibliei

II. Pentru a înţelege într-un mod corect ce este vorbirea în alte limbi (din punct de vedere Biblic) este nevoie să fiu eliberat de prejudecăţi

III. Vorbirea în alte limbi fiind practicată şi la ora actuală, un om obiectiv va studia şi punctele de vedere ale susţinătorilor vorbirii în alte limbi (ale celor care o practică) nu doar ale celor care sunt împotriva vorbirii în alte limbi

IV. Pentru a asigura obiectivitatea rezultatelor cercetării, studiul vorbirii în alte limbi trebuie să fie făcut la nivel global nu doar la nivel local

V. Din punct de vedere Biblic, (a ceea ce este scris) interpretarea conform căreia vorbirea în alte limbi a existat doar pentru o anumită perioadă de timp (curentul cesaţionist) nu poate fi susţinută cu argumente Biblice


I. Vorbirea în alte limbi să fie studiată în contextul Bibliei

În primul rând, contează ca subiectul vorbirii în alte limbi să fie analizat în contextul Bibliei. Privim întregul, nu doar un singur pasaj biblic sau numai o singură carte. Din I Corinteni, capitolul 14, există studii care pornesc de la idei preconcepute, în care se extrag doar părţile negative.

O floare din care am smuls câteva petale nu mai este de fapt o floare … ci doar ce a rămas din ea …

De aceea, când este vorba despre orice subiect, nu ne putem forma o părere privind numai un capitol din Biblie. Cei ce sunt obiectivi privesc şi în alte cărţi ale Bibliei, pentru a avea o privire de ansamblu. În ceea ce priveşte cartea I Corinteni putem observa şi versetul 18 din capitolul 14, în care apostolul Pavel scria :

Mulţumesc lui DUMNEZEU eu vorbesc în alte limbi …”. Trebuie să observăm şi modul clar în care se exprimă apostolul, el nu spune : vorbesc alte limbilucru care poate avea şi înţelesul de limbi învăţate. Pentru apostolul Pavel :

  1. vorbirea în alte limbi era o pricină de mulţumire, nu de nemulţumire şi

  2. pentru el, acest fel de vorbire făcea parte din trăirea lui de zi cu zi cu DOMNUL.

Apostolul Pavel scria (vorbea) din experienţă.


II. Pentru a înţelege într-un mod corect ce este vorbirea în alte limbi (din punct de vedere Biblic) este nevoie să fiu eliberat de prejudecăţi

În al doilea rând, mintea celui care studiază trebuie să fie eliberată de orice prejudecăţi, sau idei preconcepute. Acest adevăr reiese din I Timotei 5 : 21, (care poate fi considerat un standard al modului în care un om al lui DUMNEZEU trebuie să judece lucrurile) :

„ … să păzeşti aceste lucruri, fără vreun gând mai dinainte, şi să nu faci nimic cu părtinire”.

În alte traduceri scrie : ”… fără prejudecăţi …” (I.B.S. 1996). La fel este tradus şi în Noul Testament, traducerea Dumitru Cornilescu, (revizuită, apărută în 2000).

Un alt exemplu este şi în traducerea făcută de Emil Pascal în 1990 : „fără prejudecată”.


În traducerile engleze sensul este de : fără favoritism, fără subiectivitate.


În original, în limba greacă, cuvântul folosit, (cu sens literal sau figurat), este prosklisis, format din pros (la, spre) şi klinó (care cauzează aplecarea, a abate de la perpendiculară, a apleca, a înclina, a sta aplecat / culcat / înclinat / întins).

Concepţiile noastre, fortăreţele interioare, doctrinele etc., ne pot face să deformăm, să deverticalizăm (pentru noi, în mintea noastră), un adevăr clar al Bibliei.

Conform D.E.X. a înclina înseamnă : A (se) apleca în jos sau într-o parte; a (se) pleca. ♦ Fig. A se declara convins; a admite, a accepta … A se simţi atras de ceva, a simţi vocaţie, atracţie pentru ceva ; a se apleca. (Din fr. incliner, lat. inclinare ; DEX 1998).


III. Vorbirea în alte limbi fiind practicată şi la ora actuală, un om obiectiv va studia şi punctele de vedere ale susţinătorilor vorbirii în alte limbi (ale celor care o practică) nu doar ale celor care sunt împotriva vorbirii în alte limbi

În al treilea rând, în orice domeniu şi la ora actuală este cerut sfatul specialistului. În privinţa darurilor Duhului Sfânt, pentru a expune un punct de vedere, cei mai în măsură sunt sunt cei care experimentează aceste daruri, acum în iunie 2014.

Acest Dar al Duhului Sfânt nu produce un extaz, adică ceva de necontrolat pentru cel aflat sub puterea Duhului Sfânt, din moment ce vorbirea în alte limbi poate fi supusă controlului voinţei beneficiarului.

Exemplele de autocontrol sunt clare. În I Corinteni 14 : 19, apostolul Pavel a scris :

Dar în Biserica, voiescsă spun cinci cuvinte înţelese … decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă”. Şi ca o paranteză, se poate controla şi volumul rugăciunii : „să-şi vorbească numai lui însuşi şi lui DUMNEZEU” (versetul 28) … cel dintâi să tacă” (versetul 30), şi exemplele de autocontrol pot continua.


IV. Pentru a asigura obiectivitatea rezultatelor cercetării, studiul vorbirii în alte limbi trebuie să fie făcut la nivel global nu doar la nivel local

Apoi, în orice cercetare ştiinţifică, trebuie studiate mai multe cazuri de vorbiri în alte limbi dintr-o anumită localitate sau zonă, dar şi la nivel global. Concluziile obiective despre vorbirea în alte limbi pot fi exprimate numai de cel care a studiat acest domeniu la nivel global … 

Este evident că pot fi studiate traducerile în limba română, ale cuvintelor care sunt rostite în alte limbi. Menţionăm clar faptul că pentru cei care experimentează vorbirea în alte limbi, pot fi date multe exemple pozitive, dacă cineva şi-ar face timp să pună în scris.

Există foarte multe exemple bune care ne sunt cunoscute, dar noi am ales să nu scriem din experienţele personale pe care le avem cu Duhul Sfânt (poate şi pentru a nu denota subiectivitate). Dar Cuvântul scris în Biblie, este suficient de clar.


Tot din Biblie, noi ştim că apostolul Pavel a scris :

Fraţilor, pentru voi am spus aceste lucruri, în icoană de vorbire, cu privire la mine şi la Apolo, ca prin noi înşine să învăţaţi să nu treceţi peste „ce este scris”, (I Corinteni 4 : 6). Expresia este scris, este folosită de 106 de ori, în traducerea Cornilescu !

În acest sens, omul poate să elimine anumite lucruri din Biblie şi eventual să adauge anumite cuvinte. Sunt lucruri pe care unii oameni şi le permit, chiar dacă nu iau în calcul şi consecinţele pe care vor trebui să le suporte …

Dar este la fel de evident, că astfel de oameni nu taie cu pixul în Biblie acele cuvinte incomode, aceste adăugiri fiind doar la nivelul minţii. Însă acolo sunt adânc înrădăcinate sub forma con-vingerilor. (Este interesant, pentru cine ştie etimologia acestui cuvânt … ).


V. Din punct de vedere Biblic, (a ceea ce este scris) interpretarea conform căreia vorbirea în alte limbi a existat doar pentru o anumită perioadă de timp (curentul cesaţionist) nu poate fi susţinută cu argumente Biblice

Un alt aspect constă şi în faptul că Darurile Duhului Sfânt (şi implicit darul vorbirii în alte limbi), nu au fost date credincioşilor numai pentru o anumită perioadă, care în Biblie să fie precis stabilită.

În ce versete găsim scris negru pe alb, că darurile Duhului Sfânt au fost dăruite doar pentru o perioadă de timp limitată ? Să ne amintim că noi nu trecem peste ce este scris, nu pe ceea ce înţelegem din ce este scris.

Darurile Duhului Sfânt ca şi mântuirea, pot fi accesate de către oricine. Aşa scrie în Faptele Apostolilor capitolul 2 in versetul 39 :

„ … căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri, şi pentru toti ceice sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema DOMNUL, DUMNEZEUL nostru.”

Dacă versetul 38, în care se vorbeşte despre pocăinţă este valabil, (şi astăzi nimeni care este de bună credinţă, nu poate să pună la îndoială realitatea pocăinţei pentru cei care doresc mântuirea şi înnoirea minţii), conform cărui criteriu obiectiv versetul 39 nu ar mai fi valabil şi acum / azi ?

Şi oricum o pocăinţă adevărată, este urmată de primirea darului Duhului Sfânt. Aşa scrie în versetul 38 şi el nu a fost abrogat de către CEL care l-a dat. 


Părerea preconcepută cu care un om pleacă în elaborarea unui studiu, îl va face să caute dovezi pentru a-şi susţine părerile. Place sau nu, penticostalii (şi toţi cei care experimentează realitatea Cuvântului scris în Biblie) îşi bazează experienţele pe Cuvântul scris. Cei care au ales să creadă altfel, au ca bază a trăirii lor, doar interpretări ale Cuvântului.

În economie există brandul. Foarte mulţi pot fi necunoscători într-un domeniu, şi este normal să fie aşa, pentrucă nu le putem şti pe toate, dar omul, când trebuie să cumpere ceva, îşi alege un produs de marcă, al unei firme cunoscute şi recunoscute. Baza alegerii este renumele produsului sau al firmei, nu atât cunoaşterea obiectivă. Din această cauză, omul poate greşi.

Şi în domeniul spiritual, exista branduri, sau mărci cunoscute, (creştini foarte cunoscuţi), numele mari, dar există şi începători pe calea credinţei care iau de bune părerile celor care sunt cunoscători în ale credinţei, pentru ei fiind ca şi cum Domnul Isus le-ar vorbi, atunci când omul respectiv spune ceva.

Acesta este un dezavantaj al autorităţii spirituale, pentru că omul poate greşi şi chiar dacă o face foarte rar, acea învăţătura îl poate afecta pe cel care o ia de bună. Ani din viaţa pot fi trăiţi pe-o cale greşită, datorită primirii unei învăţături, care doar în aparenţă este Biblică. Cuvântul are în sine putere, dar aceasta putere poate fi folosită atât pentru zidire cât şi pentru demolare.


STUDII ASEMĂNĂTOARE :