Romani 13.1-2, Supunerea [su(b)punerea]

Su(b)punerea, Romani 13.1-2Oricine să fie supus [gr. hypotassesthō. Este format din hupo şi tasso, lit. „sub + a determina / a decide / a stabili”, a subordona] stăpânirilor celor mai înalte ; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu. 2 De aceea, cine se împotriveşte [gr. antitassomenos, lit. răzvrăteşte împotriva”] stăpânirii, se împotriveşte [gr. anthestēken, este format din anti + histemi, şi înseamnă : stă împotrivă, se opune, rezistă”. Mai este folosit numai în Romani 9 : 19] rânduielii [gr. diatagē, orânduirii / dispoziţiei / prevederii] puse de Dumnezeu ; şi cei ce se împotrivesc [gr. anthestēkotes] îşi vor lua osânda [gr. krima, condamnarea / sentinţa unui judecător]”. (Romani 13 : 1 – 2)

Continue reading „Romani 13.1-2, Supunerea [su(b)punerea]”