Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu, I, Ciuma şi molima [Psalmul 46.10]

Introducere. La ora actuală printre creştini există cel puţin trei păreri diferite în privinţa virusului. Există credincioşi care :

  1. cred tot felul de teorii ale conspiraţiei,
  2. consideră că ei trebuie să lupte contra virusului (să-l lege, să-i poruncească etc.) crezând că virusul este direct de la cel rău, iar prin intermediul lor, Dumnezeu va aduce lucrurile la normal,
  3. ştiu că tot ce se întâmplă este de la Dumnezeu, unul dintre scopurile Lui fiind (în special) reabilitarea relaţiei personale cu Dumnezeu.


Să observăm primele două păreri care consideră că molima este fie :

  1. un produs al unor minţi bolnave care au unele interese oculte fie
  2. vine de la cel rău.

Dacă aceste ipoteze ar fi reale ar însemna că un om sau cel rău pot să facă pe pământ ce vor ei, deşi pământul este al Lui Dumnezeu.


Urmând aceeaşi deducţie logică, dacă în casa cuiva altcineva face ce vrea, înseamnă fie că :

  1. proprietarul acceptă acel ceva (deoarece îi place ce se întâmplă şi de aceea îşi dă acceptul) ceea ce în cazul virusului nu este adevărat), ori avem o a doua situaţie în care
  2. proprietarul nu poate accepta acel rău, dar este depăşit de situaţie, răul fiind mai puternic decât el. Nici această ipoteză nu este reală, deoarece cel rău nu poate fi comparat niciodată cu Dumnezeu !

Rămâne cea de-a treia ipoteză, iar pentru a o verifica trebuie să folosim etalonul Cuvântului Lui Dumnezeu. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este aceasta :

Ce spune Biblia despre virus, boală şi epidemie ? (Termenii biblici sunt ciuma şi molima)


[Cuvântul virus nu este folosit în Biblie, dar putem observa cum este definit în dicţionarele vechi :

  • virus : „substanță deleteră [vătămătoare] care comunică unui individ o boală contagioasă”. (Șăineanu, ed. VI, 1929)
  • vírus : „(lat. virus, suc, venin). Veninu boalelor infecțioase”. (Scriban, 1939)

Chiar dacă în Biblie nu scrie despre virus, totuşi avem descris clar care este efectul virusului, despre boală (ciuma), precum şi despre extinderea bolii (molima / epidemia), care ne arată ce efect distructiv putea avea o boală contagioasă] …

În cartea Habacuc 3 : 5 scrie despre Dumnezeu că :

Înaintea Lui merge ciuma, şi molima calcă pe urmele Lui”.


Să definim cei doi termeni folosiţi precum şi epidemia :

  1. ciuma este o : „1. Boală infecțioasă și epidemică foarte gravă la oameni și la animale (mai ales la rozătoare), caracterizată prin febră mare, diaree, delir, tumefacții ale ganglionilor”. (MDA 2, 2010) Provine din lat. cyma „umflătură”.
  2. molima : „Boală contagioasă la oameni sau la animale ; epidemie …”. (DLRLC, 1955-1957)
  3. epidemia : „Extindere, prin contaminare, cu o frecvență neobișnuită, a unei boli infecțioase, la un număr mare de persoane dintr-o anumită localitate, regiune etc.”. (MDA 2, 2010)

În Leviticul 26 : 25, Dumnezeu a spus :

Voi face să vină împotriva voastră sabie, care va răzbuna călcarea legământului Meu ; şi când vă veţi strânge în cetăţile voastre, voi trimite ciuma în mijlocul vostru şi veţi fi daţi în mâinile vrăjmaşului”.

În cartea II Samuel 24 : 13, 15 găsim scris ce s-a întâmplat după ce David a făcut un mare păcat :

Gad s-a dus la David şi i-a făcut cunoscut lucrul acesta, zicând : „Vrei şapte ani de foamete în ţara ta sau să fugi trei luni dinaintea vrăjmaşilor tăi, care te vor urmări, sau să bântuie ciuma trei zile în ţară ? Acum alege şi vezi ce trebuie să răspund Celui ce mă trimite”…

Domnul a trimis ciuma în Israel, de dimineaţă până la vremea hotărâtă. Şi, din Dan până la Beer-Şeba, au murit şaptezeci de mii de oameni din popor”.


Pedeapsa prin ciumă a fost promisă, disciplinarea Divină a şi fost folosită de Dumnezeu (în cazul descris mai sus), dar Solomon, care probabil a fost martor la ce efect devastator poate avea ciuma, a căutat ajutorul Lui Dumnezeu, dorind ca Dumnezeu să aprobe o cale de ieşire din impas, în cazul în care disciplinarea şi-a atins scopul.

În cartea I Împăraţi 8 : 37 – 40 avem notată o parte din rugăciunea de mijlocire pe care Solomon I-a adresat-o Lui Dumnezeu :

Când foametea, ciuma, rugina, tăciunele, lăcustele, de un fel sau altul, vor fi în ţară, când vrăjmaşul va împresura pe poporul Tău în ţara lui, în cetăţile lui, când vor fi urgii sau boli de orice fel :

dacă un om, dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, şi fiecare îşi va cunoaşte mustrarea cugetului lui şi va întinde mâinile spre casa aceasta – ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă-l ; lucrează şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inima tuturor copiilor oamenilor, ca să se teamă de Tine în tot timpul cât vor trăi în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri !

Aceasta a fost o parte din rugăciunea lui Solomon, iar în II Cronici 7 : 12 – 14 este răspunsul Lui Dumnezeu :

Domnul S-a arătat lui Solomon noaptea şi i-a zis : „Îţi ascult rugăciunea şi aleg locul acesta drept Casa unde va trebui să Mi se aducă jertfe.

  1. Când voi închide cerul şi nu va fi ploaie,
  2. când voi porunci lăcustelor să mănânce ţara,
  3. când voi trimite ciuma în poporul Meu :

dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu

  1. se va smeri,
  2. se va ruga şi va căuta faţa Mea, şi
  3. se va abate de la căile lui rele –
    1. îl voi asculta din ceruri,
    2. îi voi ierta păcatul şi-i
    3. voi tămădui ţara”.

Sinonimul pentru a se abate este a se opri :

  • „1. A face să înceteze brusc Şi : a curma, a întrerupe. 3. A înceta”. (MDA2, 2010)
  • A înceta înseamnă : „A se opri dintr-o acțiune, a nu mai continua o acțiune”. (DEX, 2009)

Concluzia este următoarea :

  • pe proprietatea Lui Dumnezeu (Pământ) nimeni nu poate activa fără acordul Lui. Primele două păreri nu au susţinere biblică, (nu avem niciun caz descris în Biblie ca un grup de oameni sau cel rău să fi produs o ciumă care să aibă ca efect molima) aşa că singura explicaţie este aceasta :

Înaintea Lui merge ciuma, şi molima calcă pe urmele Lui”. (Habacuc 3 : 5) De ce ? Răspunsul trebuie să-l caute fiecare creştin … în dreptul lui.


STUDII ASEMĂNĂTOARE