II. Cum înţeleg eu că este viaţa de creştin ? Se poate şi fără mine [Eclesiastul 3.1-15]

Există cel puţin trei concepţii despre viaţa de creştin :

  1. Dumnezeu poate să-şi aducă la îndeplinire voia Lui şi fără mine.
  2. Alţii cred că Dumnezeu lucrează în special prin oameni,
  3. iar unii credincioşi sunt convinşi că se poate şi fără EL, (în sensul că se poate trăi şi fără a avea o călăuzire clară din partea Lui Dumnezeu), ei considerând că au libertatea alegerii, puterea de decizie, liberul arbitru.


I. Fără mine (v. 1 – 8)

Gândirea acestei categorii de oameni este de felul acesta : Dumnezeu este Suveran, aşa că voia Lui oricum se va face, de aceea se poate şi fără mine, (totul este în funcţie de destin, de cum îi este soarta fiecăruia.

Unii oameni cred în destin (soartă, predestinare) fiind convinşi că orice şi-ar dori ei să facă, tot ceea ce vrea Dumnezeu li se va întâmpla …

După ce citim primele opt versete din Eclesiastul 3.1-15, am putea înţelege că pe pământ totul este bătut în cuie, toate evenimentele / întâmplările vieţii unui om sunt deja fixate, cu ce ar mai putea influenţa el lumea ?


Un astfel de punct de vedere se poate susţine şi cu pasajul din Romani 8 : 28 – 32, unde apostolul Pavel a scris :

De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.

Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi.

Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat ; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi ; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.

Deci ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri ? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră ? El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile ?


Din orice şi fiecare (Eclesiastul 3 : 1) sunt date 14 exemple bune şi 14 rele (pozitive şi negative prin ele însele, dar contează foarte mult contextul vieţii în care se întâmplă acele lucruri, deoarece binele poate fi rău iar ceea ce cred eu că este rău îmi poate face un mare bine).

Pot sta liniştit încrezându-mă în Dumnezeu că EL este Cel ce face ca toate lucrurile (a se vedea lista de evenimente numite lucru / lucruri) să lucreze împreună spre binele meu, deoarece şi eu ÎL iubesc pe Dumnezeu !

Dar în viaţă, omul lucrează nu lucrurile. Lucrurile care lucrează împreună este o exprimare prin care pot să înţeleg că Dumnezeu se foloseşte de împrejurările vieţii, (fie că sunt bune, fie că sunt rele), ca prin ele să mă aducă mai aproape de EL şi Să-L modeleze (imprime) în mine pe Domnul Isus !


Să observăm şi trei exemple din Biblie, (de situaţii prin care un anumit om a trebuit să treacă pentru o anumită perioadă de timp, fără ca să i se ceară voie, (şi este adevărat că de fapt … părerea lui nici nu a contat):

1. Ismael … avea să aibă 12 băieţi. Din aceste versete s-ar putea da un exemplu foarte clar din categoria : Ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus …

Lui Avram, Dumnezeu i-a spus :

Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult ; doisprezece voievozi va naşte, şi voi face din el un neam mare”. (Geneza 17 : 20)

În Geneza 16 : 16 scrie că : „Avram era de optzeci şi şase de ani, când i-a născut Agar pe Ismael”, iar în Geneza 17 : 1 găsim notat că atunci :

Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani, Domnul i S-a arătat şi i-a zis … ”. Aceasta înseamnă că Ismael avea 13 ani, dar el este clar că nu a auzit cuvintele spuse în Geneza 17 : 20, deoarece în v. 1, scrie clar că, lui Avram : „ … Domnul i S-a arătat şi i-a zis … ”.

Trec anii şi  în Geneza 25 : 16 este consemnat : „Aceştia sunt fiii lui Ismael ; acestea sunt numele lor, după satele şi taberele lor. Ei au fost cei doisprezece voievozi, după neamurile lor”.


2. Un exemplu din viaţa lui Saul. În I Samuel 10 : 1 – 9, scrie că :

Samuel a luat sticluţa cu untdelemn şi a turnat-o pe capul lui Saul. Apoi l-a sărutat şi a zis : „Nu te-a uns Domnul ca să fii căpetenia moştenirii Lui ? Astăzi, după ce mă vei părăsi,

1. vei găsi doi oameni la mormântul Rahelei, în hotarul lui Beniamin, la Ţelţah. Ei îţi vor zice : „Măgăriţele pe care te-ai dus să le cauţi s-au găsit ; şi iată că tatăl tău nu se mai gândeşte la măgăriţe, ci este îngrijorat de voi şi zice : „Ce să fac pentru fiul meu ?” De acolo vei merge mai departe şi
2. vei ajunge la stejarul din Tabor, unde vei fi întâmpinat de trei oameni suindu-se la Dumnezeu, în Betel, şi ducând unul trei iezi, altul trei turte de pâine, iar altul un burduf cu vin. Ei te vor întreba de sănătate şi-ţi vor da două pâini, pe care le vei lua din mâna lor. După aceea,
3. vei ajunge la Ghibeea Elohim, unde se află garnizoana filistenilor. Când
4. vei intra în cetate,
5. vei întâlni o ceată de proroci coborându-se de pe înălţimea pentru jertfă, cu lăute, timpane, fluiere şi cobze înainte, şi prorocind. Duhul Domnului va veni peste tine,
6. vei proroci cu ei şi
7. vei fi prefăcut într-alt om.

Când ţi se vor împlini semnele acestea, fă ce vei găsi de făcut, căci Dumnezeu este cu tine. Apoi să te cobori înaintea mea la Ghilgal ; şi eu mă voi coborî la tine, ca să aduc arderi de tot şi jertfe de mulţumire.

Să mă aştepţi şapte zile acolo, până voi ajunge eu la tine şi-ţi voi spune ce ai să faci.” De îndată ce Saul a întors spatele ca să se despartă de Samuel, Dumnezeu i-a dat o altă inimă, şi toate semnele acestea s-au împlinit în aceeaşi zi”. A avut de trecut prin lucruri pe care nu el le-a hotărât !


3. Planul Lui Haman (al omului aflat la putere) şi planul Lui Dumnezeu !

Haman a intrat, şi împăratul i-a zis : „Ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să-l cinstească împăratul ?” Haman şi-a zis în sine : „Pe cine altul decât pe mine ar vrea împăratul să-l cinstească?” …
Împăratul a zis lui Haman : „Ia îndată haina şi calul, cum ai zis, şi fă aşa iudeului Mardoheu, care şade la poarta împăratului. Nu lăsa nefăcut nimic din ce ai spus.” … ”. (Estera 6 : 6, 10)

Acesta este un cuvânt de folos şi pentru cei care vor să ajungă în cer, dar cel rău le şopteşte că nu vor putea să respecte cerinţele lui Dumnezeu, (deoarece firea lor este cumva asemenea lui Haman, care face ce vrea el fiind mai tare decât ei).

Din această cauză fie unii oameni nu se pocăiesc, fie dacă sunt pocăiţi, trăiesc cu neliniştea în suflet ! Un verset foarte încurajator este în Ioan 6 : 37, unde Domnul Isus a spus :

Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine ; şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară …”.

Trebuie să reamintim că Dumnezeu este Cel care ne dă (dacă ne dorim) şi voinţa şi înfăptuirea ! În Filipeni 2 : 13, apostolul Pavel a scris :

Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea”.

Uneori Dumnezeu, prin ce ni se întâmplă ne îndreaptă înspre o nouă direcţie în viaţă, văzând o nevoie şi punându-ne pe suflet povara rezolvării acesteia !


STUDII ASEMĂNĂTOARE :