Când s-a ales praful de toate planurile mele, (Luca 23.50-56)

Era un sfetnic al soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios, care nu luase parte la sfatul şi hotărârea celorlalţi. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.

Omul acesta s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. L-a dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.

Era ziua Pregătirii şi începea ziua Sabatului.

Femeile care veniseră cu Isus din Galileea au însoţit pe Iosif ; au văzut mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege”. (Luca 23 : 50 – 56)

În viaţă avem parte de vise năruite (când ni se prăbuşesc până şi speranţele) şi ajungem în unele situaţii limită şi din cauza convingerilor noastre greşite, (a interpretării eronate a Bibliei) !

Dar Dumnezeu, în Harul Lui ne este aproape, ne corectează şi ne dă puterea (precum şi tot ce avem nevoie), ca să mergem mai departe !


Introducere

  • De ce uneori în viaţă avem parte de vise năruite ?
  • De ce oare ajungem să folosim expresii de genul : „Eu credeam … ”. Sau : „Noi trăgeam nădejde” … dar nu trăgeam nădejde într-un mod Biblic, având speranţe false, (fiindcă să nu uităm că Domnul Isus le-a spus că va muri, dar ei totuşi nu L-au crezut).

Cu cine mă asemăn ? Cu ucenicii care L-au părăsit la greu pe Domnul Isus şi au fugit, sau cu Iosif din Armateea, care I-a fost alături şi atunci când totul părea pierdut, pentru totdeauna ?

În text se redă ce s-a întâmplat în ziua respectivă (în data morţii şi îngropării Lui) … dar peste trei zile, totul avea să fie altfel.

Dacă azi în viaţa mea s-a petrecut aşa ceva (să moară faţă de mine Isus, Salvatorul meu), ce şansă mai pot avea în viaţă, (ce viitor) … când Singurul care mă putea ajuta, tocmai a murit ?

Ce putem învăţa din acest text ? Pot să trăiesc în lume, dar nu asemenea celor din lume, modelul meu fiind Isus. Trăiesc alături de El şi merg înainte indiferent de ce mi se întâmplă !


I. Printre ei … dar nu ca ei ! Integritatea. Trăiesc printre ei, dar nu trăiesc ca ei.

Era un sfetnic al soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios, care nu luase parte la sfatul şi hotărârea celorlalţi. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu”. (Luca 23 : 50 – 51)

Domnul Isus Se ruga : „Le-am dat Cuvântul Tău ; şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume. Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume”. (Ioan 17 : 14 – 17)

Petru a avut un moment în care a trăit printre ei şi s-a făcut ca ei ! Omul evlavios merge direct la ţintă, are obiective clare şi nu se lasă deviat de la ele.

(În Evanghelia după Matei 26 : 69 – 70 scrie că : „Petru însă şedea afară în curte. O slujnică a venit la el şi i-a zis : „Şi tu erai cu Isus Galileeanul !” Dar el s-a lepădat înaintea tuturor şi i-a zis : „Nu ştiu ce vrei să zici …”.)

Aleg să mă delimitez de cei care (pentru o vreme) sunt la putere, (care nu gândesc corect), chiar dacă ar fi să pierd în viaţa aceasta. Nu pierd decât atât cât vrea Dumnezeu.

Chiar dacă pierd înaintea oamenilor, să nu pierd înaintea Lui. Dumnezeu este Bun. Chiar şi atunci când distruge cinci cetăţi el este tot bun. El nu se schimbă.

Şi atunci, oare nu-L înţeleg eu greşit ? Dacă Isus este Iubitul sufletului meu, voi trăi pentru El şi voi face ceea ce ştiu că trebuie făcut, chiar dacă aceasta mă expune la probleme.

Niciunul din ucenicii Domnului nu avea nici relaţiile lui, dar nici îndrăzneala lui Iosif. Cea ce altul face silit, (Marcu 15 : 21 „Au silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător care se întorcea de la câmp, numit Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf”.) Iosif a făcut de bunăvoie ….


II. Printre ei … dar ca Isus !

Omul acesta s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. L-a dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni. Era ziua Pregătirii şi începea ziua Sabatului”. (Luca 23 : 52 – 54)

Cum preoţii cei mai de seamă şi mai marii noştri L-au dat să fie osândit la moarte şi L-au răstignit ? Noi trăgeam nădejde că El este Acela care va izbăvi pe Israel ; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri”. (Luca 24 : 20 – 21)

Noi trăgeam nădejde / credeam. Pe cine am ca model în viaţă ? Viaţa nu merge … după părerile noastre, deoarece Dumnezeu are planul Lui şi totul se întâmplă conform voii Lui, la care eu mă pot alinia (voia Lui, devenind şi voia mea), sau mă pot împotrivi, (cerându-i ca voia mea să devină şi voia Lui).


III. Trăiesc cu Isus şi merg înainte … indiferent de ce mi se întâmplă.

Merg după El, până la moarte (-a mea), indiferent de ce mi se întâmplă în viaţă

Femeile care veniseră cu Isus din Galileea au însoţit pe Iosif ; au văzut mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege”. (Luca 23 : 55 – 56)

De ce ni se năruie uneori visurile ? Din cauza gândirii greşite. Visele ne sunt năruite, fiindcă înţelegem greşit Biblia. Să ne amintim că doar cu ceva timp înainte, doi dintre ucenicii Domnului Isus, voiau să stea exact lângă El, unul la dreapta Lui şi celălalt la stânga …

Noi trăgeam nădejde. Dar acestea sunt nădejdile înşelătoare, falsele speranţe …

Ucenicii se aşteptau să meargă înapoi acasă în Galileea. Când au pornit spre Ierusalim pentru a merge la Templu, se aşteptau ca să se şi întoarcă acasă … la fel cum au mai făcut-o de cel puţin două ori înainte.

Dar să merg cu El, indiferent de ce mi se întâmplă este cu totul altceva. Ei aveau prevăzută o altă întoarcere în Galileea, cu El, nu fără El ! Am venit cu Tine până aici din Galileea, acum nu mai merg …

Legământul făcut cu Isus, în ziua botezului este valabil numai până când Isus nu mă mai ascultă şi nu mai intervine în viaţa mea, aşa cum vreau eu ?

Dar dacă exact prin acest necaz, (prin care tocmai acum trec), Isus mă transformă ?!