Rămâi acasă sau Locuieşte în ţară ! [Psalmul 37.3] În ce ţară să stau ?

Încrede-te în Domnul şi fă binele ; locuieşte în ţară şi umblă în credincioşie”. (Psalmul 37 : 3)

Pentru copii şi tineri, ca Biserică ne propunem un proiect pe termen lung : Rămâi acasă ! Credem că Dumnezeu poate binecuvânta un om chiar şi în România, în Caraş-Severin, în Reşiţa (fiecare cititor poate să pună localitatea lui).

Binecuvântarea nu o dă locul în care mă aflu, ci Dumnezeu, dar este important ca eu să stau în locul în care Dumnezeu mă vrea !

În Geneza 22 : 14, avem notată expresia folosită de Avraam pentru a arăta exact acest lucru. Găsim scris că : „Avraam a pus locului aceluia numele :

Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice şi azi : „La muntele unde Domnul va purta de grijă”. Oare putem spune şi azi la fel ? Da !

Vorbeşte oare Dumnezeu ]n Biblie şi despre ţara în care să locuiesc (adică, chiar vrea Dumnezeu să stau într-un anumit loc) ? În Proverbe 27 : 8 scrie :

Ca pasărea plecată [ebr. nō·ḏêḏ, din nadad : a se retrage / fugi / pleca / rătăci] din cuibul ei, aşa este omul plecat [ebr. nō·w·ḏe·ḏeṯ, din nadad] din locul său”.


[Verbul nadad este folosit de exemplu în . 

  • Geneza 31 : 40, unde Iacov a spus : „Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig şi-mi fugea somnul de pe ochi”.
  • Osea 9 : 17 „Dumnezeul meu îi va lepăda, pentru că nu L-au ascultat : de aceea vor rătăci printre neamuri”.]

În traducerea New International Version, acest verset este tradus astfel :

Ca o pasăre care fuge de cuib este cineva care fuge de acasă”. Fuge exact de ce are nevoie cel mai mult … de intimitatea căminului, familiei !

De ce ? Pentru a acumula în special lucruri ! În zona noastră, în acest an, până la această dată (16 octombrie 2018), au fost 17 decese. Din câte am observat, oamenii cam îşi lasă toate posesiunile aici !


Observăm cum a pătruns un curent de gândire, care induce ideea plecării de acasă, pentru un trai mai bun, (din punct de vedere material, dar care aduce depărtarea de familie), deşi Dumnezeu a vorbit clar şi în această privinţă :
Dumnezeu are o voie clară pentru fiecare credincios, în special în privinţa localităţii în care să-şi trăiască viaţa.


Dumnezeu are o  :

  • voie generală, precum şi o
  • voie specifică, (pentru o anumită persoană, aflată într-o anumită perioadă a vieţii), dar omul poate avea o
  • voie personală.

I. Voia generală (a Lui Dumnezeu)

Încrede-te în Domnul şi fă binele ; locuieşte în ţară şi umblă în credincioşie”. (Psalmul 37 : 3)

Versetul se referă evident la ţara natală !


II. Voia specifică (a Lui Dumnezeu, pentru un om)

În ţară a venit o foamete, afară de foametea dintâi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec, împăratul filistenilor, la Gherar. Domnul i S-a arătat şi i-a zis :

„Nu te coborî în Egipt ! Rămâi în ţara în care îţi voi spune. Locuieşte ca străin în ţara aceasta ; Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale şi voi ţine jurământul pe care l-am făcut tatălui tău, Avraam”. (Geneza 26 : 1 – 3)

Dumnezeu i-a spus lui Isaac : „Locuieşte ca străin” dar i-a spus şi ţara în care să stea ! Să observăm încă un exemplu din Biblie. Apostolul Pavel a spus despre Dumnezeu, că :

El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe toată faţa pământului ; le-a aşezat anumite vremuri şi a pus anumite hotare locuinţei lor, ca ei să caute pe Dumnezeu şi să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi”. (Faptele Apostolilor 17 : 26 – 27)


Aceasta înseamnă că Dumnezeu a stabilit :

  1. locul naşterii fiecărui om precum şi
  2. circumstanţele vieţii acelui om, (împrejurările prin care are de trecut),
  3. scopul Lui Dumnezeu pentru om fiind, găsirea Lui Dumnezeu şi umblarea cu Dumnezeu !

III. Voia personală (alegerea pe care o face un om)

Lui Avraam, Abimelec (un om necredincios totuşi) i-a spus :

Iată, ţara mea este înaintea ta ; locuieşte unde-ţi va plăcea”. (Geneza 20 : 15) Cum de a ajuns Avraam să audă aceste cuvinte ? În versetul 1 scrie că : „Avraam a plecat de acolo în ţara de miazăzi, s-a aşezat între Cades şi Şur şi a locuit ca străin în Gherar”.

A plecat deoarece aşa a vrut el, dar această deplasare dinspre locul în care îl voia Dumnezeu, spre locul ales de el, (aşa cum a înţeles Avraam să rezolve problema, l-a dus într-o încurcătură şi mai mare), l-a costat foarte mult şi numai datorită Harului Lui Dumnezeu, lucrurile nu s-au îndreptat într-o direcţie greşită. În situaţia de atunci se putea ca Avraam să ajungă foarte uşor într-o situaţie fără ieşire ! (A se vedea Geneza 20 : 2 – 13)

De ce ? A plecat din ţara în care trebuia să locuiască !


Întrebarea finală este aceasta : Eu locuiesc acum în ţara pe care Dumnezeu o vrea pentru mine, sau eu am ales să trăiesc unde vreau eu ?
Poate am de luat o decizie, pentru a reintra în voia Lui Dumnezeu …


Concluzia este : Vino acasă !

[Florin Ciochină]