Viaţa veşnică, III. Credinţa în Domnul Isus şi în Cuvântul Lui Dumnezeu [Ioan 5.45-47]

III. Credinţa în Domnul Isus şi în Cuvântul Lui Dumnezeu (scris şi rostit)

Să nu credeţi că vă voi învinui înaintea Tatălui ; este cine să vă învinuiască : Moise, în care v-aţi pus nădejdea. Căci, dacă aţi crede pe Moise, M-aţi crede şi pe Mine, pentru că el a scris despre Mine.

Dar dacă nu credeţi cele scrise [gr. grammasin] de el, cum veţi crede cuvintele [gr. rhēmasin] Mele ?” (Ioan 5 : 45 – 47)

  • Habacuc 2 : 4 „Iată, i s-a îngâmfat sufletul, nu este fără prihană în el ; dar cel neprihănit va trăi prin credinţa lui”.
  • Faptele Apostolilor 10 : 43 „Toţi prorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor”.

A crede înseamnă : „ … a fi convins că un lucru e adevărat”. (Șăineanu, ed. VI, 1929)


Credinţa :

  1. este precedată de auzirea Cuvântului Lui Hristos : „Astfel, credinţa vine în urma auzirii ; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos”. (Romani 10 : 17)
  2. aduce neprihănirea : „Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire …”. (Romani 10 : 10)
  3. bucurie şi pace : „Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde !” (Romani 15 : 13)

STUDII ASEMĂNĂTOARE :