Învierea lui Lazăr sau Pentru EL toţi sunt vii, Ioan 11.20-28, Luca 20.38

Învierea lui Lazăr, Ioan 11
Învierea lui Lazăr, Evanghelia după Ioan 11

Numai privind viaţa cu ochii Lui Dumnezeu (gândind ca EL), poţi să realizezi că orice lucru rău … îţi face bine !

Chiar şi decesul !

Un mesaj de mângâiere, (de folos la înmormântări), din Învierea lui Lazăr

Text : Evanghelia după Ioan 11 : 20 -28

Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte ; iar Maria şedea în casă. Marta a zis lui Isus : „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu ! Dar şi acum, ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu Îţi va da Dumnezeu.”

Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.” „Ştiu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.” Isus i-a zis : „Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta ?”

„Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.” După ce a spus aceste vorbe, s-a dus şi a chemat în taină pe sora sa Maria şi i-a zis : „A venit Învăţătorul şi te cheamă”.


Numai privind viaţa cu ochii Lui poţi să realizezi că şi un lucru rău îţi poate face bine !

Dacă voieşti tot ce se întâmplă, se întâmplă numai ce voieşti. Supunându-te de bunăvoie celor mai grele încercări, acestea devin mai uşoare”. (Richard Wurmbrand)


Din întâmplarea descrisă de apostolul Ioan putem vedea cum au gândit contemporanii Domnului Isus şi cum a văzut El, (exact aceeaşi situaţie). Întrebarea este :

Cum văd eu necazul, acele momente în care El mi se pare a fi la capătul lumii ?


I. Gândirea omenească (cum au gândit contemporanii Domnului Isus, atunci când au avut probleme) ?

1. Rugăciunea a fost soluţia lor pentru ieşirea din problema pe care nu o puteau rezolva :

Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. – Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir şi I-a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. – Surorile au trimis la Isus să-I spună : „Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti este bolnav”. (Evanghelia după Ioan 11 : 1 – 3)

2. Aşteptarea nu le-a fost împlinită. Domnul Isus nu a făcut ceea ce credeau (îşi doreau) surorile !

Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis : „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.” Şi Isus iubea pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr.

Deci când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era ; şi în urmă a zis ucenicilor : „Haidem să ne întoarcem în Iudeea”. (Evanghelia după Ioan 11 : 4 – 7)

3. Reproşul făcut Domnului Isus, a fost mijlocul folosit de către ambele surori pentru înăbuşirea nădufului interior !

Marta a zis lui Isus : „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu !”. (Evanghelia după Ioan 11 : 21)

Maria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a zis : „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu”. (Evanghelia după Ioan 11 : 32)

Adică : „Dacă Mă ascultai, nu se ajungea la deces ! Dacă ai fi venit la timp, imediat după ce Te-am chemat ! Acum este prea târziu !”

În general, tot aşa procedează şi azi cei ce-I sunt credincioşi Lui Dumnezeu ! ÎL roagă, iar dacă Dumnezeu nu face cum vor ei, sunt dezamăgiţi !


II. Gândirea Divină

După aceste vorbe, le-a zis : „Lazăr, prietenul nostru, doarme ; dar Mă duc să-l trezesc din somn.” Ucenicii I-au zis : „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.”

Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn. Atunci Isus le-a spus pe faţă :

„Lazăr a murit. Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el”. (Evanghelia după Ioan 11 : 11 – 15)

Cum vede Dumnezeu aceeaşi întâmplare (aceleaşi lucruri) ?

1. Nu e moarte, ci somn. Cuvântul cimitir înseamnă : dormitor !

Şi am auzit un glas din cer care zicea : „Scrie : Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul !” „Da”, zice Duhul, „ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează !” (Apocalipsa 14 : 13)

2. Necazul este un prilej ca Isus să-ţi vină / fie … mai aproape. Suferinţa te apropie de Isus.

Atunci Isus le-a spus pe faţă : „Lazăr a murit. Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el”. (Evanghelia după Ioan 11 : 14 – 15) „Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii”. (Evanghelia după Luca 20 : 38)

Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz ! Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mângâiere”. (II Corinteni 1 : 3 – 5)

3. În încercări ai parte de intervenţiile Divine, de minuni, de promisiuni împlinite !

Isus i-a zis : „Fratele tău va învia.” … Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar. Isus le-a zis : „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă”. (Evanghelia după Ioan 11 : 23, 44)


III. Cum gândesc eu ? Ca Isus (ca Dumnezeu) sau ca Marta şi Maria (ca omul de pe pământ) ?

1. Depinde de locul în care mă aflu (din punct de vedere spiritual) ! Dacă sunt mântuit, sau sunt încă nemântuit ?!

„ … filozofii, în majoritatea lor, au puncte de vedere individuale de la care privesc realitatea. Dar orice punct de vedere este un punct de orbire: el ne împiedică să mai considerăm valabile celelalte puncte de vedere.

Dintr-un anumit punct de vedere, camera în care scriu nu are uşă. Mă întorc împrejur. Acum văd uşa, însă încăperea nu are fereastră. Mă uit în sus. Din acest punct de vedere, odaia nu are podea. Privesc în jos, ea nu are tavan.

Numai eliminând puncte de vedere, putem căpăta o intuiţie a întregii realităţi. Idealul unui creştin este să devină “sfânt”, un cuvânt care în engleză derivă de la “întreg”, în rusă, cuvântul “sfânt” (sviatoi) sugerează ideea luminozităţii.

Acelaşi lucru este adevărat şi pentru limbile germanice. A fi sfânt înseamnă a abandona puncte de vedere”. (Umpleţi vidul, de Richard Wurmbrand, p. 19 – 20)

2. Pot vedea viaţa cu ochii Lui Dumnezeu, doar fiind mântuit. Ce să fac pentru a fi mântuit ?

După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli : „Fraţilor, ce să facem ?” „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre ; apoi veţi primi darul Sfântului Duh”. (Faptele Apostolilor 2: 37 – 38)

Ce să fac ? Să mă plec pe genunchi şi să vorbesc cu Isus, exact cum aş vorbi cu cineva apropiat mie : „Doamne Isuse, vino în viaţa mea !”. Din acel moment, totul va fi altfel. Omul care L-a primit pe Isus în viaţa lui poate spune exact ca apostolul Pavel :

Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc … dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine”. (Galateni 2 : 20)

Din momentul în care Hristos trăieşte în mine, voi vedea o întâmplare neplăcută, exact cum o vedea şi Isus, nu cum vedeau acelaşi fapt, cele două surori (decesul fratelui lor)!

3. Creştinul ştie că toate lucrurile care i se întâmplă, îi fac bine … chiar dacă pentru un timp nu înţelege cum !

De altă parte, ştim [lit. cunoaştem] că toate lucrurile [gr. panta, lit. “toate”, cuvântul lucrurile este subînţeles] lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său”. (Romani 8 : 28)

Noi ştim că în viaţa de zi cu zi, oamenii lucrează, nu lucrurile şi totuşi, apostolul Pavel scrie că în viaţa creştinilor până şi : „lucrurile lucrează împreună” !

  • New International Version : „Și noi știm că în toate lucrurile Dumnezeu lucrează pentru binele celor care îl iubesc, care au fost chemați după planul Său”.
  • Traducerea Emil Pascal : „Noi ştim că în toate Dumnezeu conlucrează spre binele celor ce-l iubesc, celor chemaţi potrivit planului Său”.

STUDII ASEMĂNĂTOARE :