17. INFERIORITATEA INTERIOARĂ [Exod 2.2, Exod 4.10, Faptele Apostolilor 7.20]

17. INFERIORITATEA INTERIOARĂ

[Pasaje Biblice : Exod 2 : 2 şi Exod 4 : 10, Faptele Apostolilor 7 : 20]
Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 17 Ianuarie 2022

În cartea Exod la capitolul 2 : 2 scrie despre mama lui Moise că : „Femeia aceasta … A văzut că este frumos, şi l-a ascuns trei luni …”. Este vorba despre Moise.

În Faptele Apostolilor 7 : 20, Ştefan spunea tot despre Moise cum îl vedea Dumnezeu :

Pe vremea aceasta s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu.”

[De fapt … oare pentru Dumnezeu pot exista copii urâţi ? Din moment ce Domnul îi plămădeşte ! (A se vedea Psalmul 139). Poate să spună despre lucrarea Lui că nu este cum trebuie ?] …

Moise era văzut şi de mama lui şi de Domnul exact aşa cum era : adică frumos ! Şi totuşi când Domnul îl trimite, Moise ÎI spune :

Ah ! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară … căci vorba şi limba mi-este încurcată.” Domnul i-a zis : „Cine a făcut gura omului ? Şi cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb ? Oare nu EU, Domnul ?” (A se vedea Exod 4 : 10 şi 11)

Pentru Domnul, Moise era frumos aşa cum era pentru că EL l-a făcut aşa.


Şi trebuie făcută încă o observaţie. Atunci când are loc acest dialog, Moise se afla la muntele Horeb (Exod 3 : 1). După dialogul relatat, el a plecat de acolo a ajuns în Egipt, iar în Exod 6 : 28 – 30 scrie :

Când a vorbit Domnul lui Moise în ţara Egiptului, Domnul a zis lui Moise : „EU sunt Domnul. Spune lui Faraon, împăratul Egiptului, tot ce-ţi spun.” Şi Moise a răspuns înaintea Domnului : „Iată că eu nu vorbesc uşor : cum are să mă asculte Faraon ?

Din nou şi-a arătat sentimentul de inferioritate, care era în el. Şi Domnul iarăşi i-a explicat ce să facă !


În viaţă, există lucruri care sunt greu de înţeles pentru noi, cei care vrem să ştim : De ce ? Domnul i-a răspuns poate în special ca să-l încurajeze, că EL l-a făcut aşa. Dar nu i-a spus şi de ce l-a făcut aşa ? Acele dizabilităţi îşi aveau rolul lor.

Dar Moise în acel moment avea optzeci de ani, nu mai era un copil, şi totuşi handicapul interior îl purta cu el ! (În Exod 7 : 7 este scris clar că : „Moise era în vârstă de optzeci de ani”, la momentul respectiv).

Dar pentru el acea dizabilitate încă era o piedică … de fapt, la momentul respectiv, Moise avea optzeci de ani de inferioritate interioară !

Şi totuşi au fost ani cu mari realizări exterioare fiindcă Biblia spune despre el că Moise :

„ … a învăţat toată înţelepciunea Egiptenilor, şi era puternic în cuvinte şi în fapte.” (Faptele Apostolilor 7 : 22), iar în versetul următor, Ştefan a mai făcut o precizare importantă. La momentul respectiv Moise avea … abia patruzeci de ani !


Cât de mare poate fi deosebirea dintre omul exterior, (cu realizări remarcabile, omul cu o carieră de succes la vârsta aceea), şi omul interior, care rămâne acelaşi în mintea lui, în privinţa handicapului din vorbire … şi după încă patruzeci de ani pe care i-a petrecut în şcoala zdrobirii !


Nu trebuie să uităm nici de Ilie. Despre el Iacov spune că :

Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit. Ilie era un om supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi ; şi s-a rugat cu stăruinţă să nu plouă, şi n-a plouat deloc în ţară trei ani şi şase luni.

Apoi s-a rugat din nou, şi cerul a dat ploaie, şi pământul şi-a dat rodul” . (Iacov 5 : 16 – 18)

Dumnezeu, i-a ascultat rugăciunea pentru o ţară întreagă … dar el a rămas şi mai departe cu slăbiciunile lui !


Isaia scrie ce problemă aveau evreii în ei, necaz de care nu vorbeau însă cu voce tare, ci doar în gând, neştiind că Dumnezeu aude şi gândurile … (să ne amintim de exemplu de Ana, mama lui Samuel) :

În Isaia 40 : 27 – 31 scrie :

Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele : „Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu”?

Nu ştii ? N-ai auzit ? Dumnezeul cel Veşnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte ; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.

El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină ; dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii [planează]; aleargă, şi nu obosesc ; umblă, şi nu ostenesc”.

Dumnezeu care spune : „Eu sunt Domnul care te vindecă” (Exod 15 : 26) şi are puterea de-a şi face ce-a promis, totuşi uneori decide să nu îi vindece toţi, deşi le ştie problemele ! Ce hotărăşte ? Doar : „măreşte puterea celui ce cade în leşin” … dar nu îl vindecă !


Un alt exemplu de inferioritate interioară este apostolul Pavel, despre care citim în Faptele Apostolilor că avea rezultate deosebite din punct de vedere intelectual şi spiritual şi totuşi în privinţa ţepuşului lui, Dumnezeu nu a intervenit !

De ce ? Deoarece Domnul i l-a dat cu un anumit scop (pentru a-l păstra smerit) şi nu l-a vindecat, dar i-a dat Harul de-a-şi putea purta crucea aceasta interioară ! Iar apostolul Pavel a ajuns să scrie :

… dar, întrucât mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele.

Chiar dacă aş vrea să mă laud, n-aş fi nebun, căci aş spune adevărul ; dar mă feresc, ca să n-aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decât ce vede în mine sau ce aude de la mine.

Şi, ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască şi să mă împiedice să mă îngâmf.

De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. Şi El mi-a zis : „Harul Meu îţi este de ajuns ; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.

Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. De aceea simt plăcere în slăbiciuni …”. (II Corinteni 12 : 5 – 10)

După ce i-a vorbit Domnul şi i-a explicat că aşa trebuie să-i fie viaţa, apostolul Pavel nu s-a mai rugat pentru vindecare deloc … nici a patra oară, nici a cincia oară ! A acceptat senin voia Lui Dumnezeu pentru el.

Să mă ajute Domnul şi pe mine să-i mulţumesc pentru neputinţe, pentru slăbiciunile fizice pe care le am etc. Toate îşi au valoarea lor … de aceea mi le-a şi dat Domnul şi am parte de ele !

Să Îl rog pe Dumnezeu chiar acum, exact cum scrie în I Tesaloniceni 5 : 18 :

ÎŢI mulţumesc Doamne Dumnezeule pentru toate lucrurile ; căci aceasta este voia TA, în Hristos Isus, cu privire la mine !” Amin !


Mesajul poate fi ascultat în format audio aici :