I. Cum înţeleg eu că este viaţa de creştin ? [Eclesiastul 3.1-15]

Orice lucru îşi are vremea lui

Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.


  1. Naşterea îşi are vremea ei, şi moartea îşi are vremea ei ;
  2. săditul îşi are vremea lui, şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei.
  3. Uciderea îşi are vremea ei, şi tămăduirea îşi are vremea ei ; 
  4. dărâmarea îşi are vremea ei, şi zidirea îşi are vremea ei ;
  5. plânsul îşi are vremea lui, şi râsul îşi are vremea lui ;
  6. bocitul îşi are vremea lui, şi jucatul îşi are vremea lui ;
  7. aruncarea cu pietre îşi are vremea ei, şi strângerea pietrelor îşi are vremea ei ; 
  8. îmbrăţişarea îşi are vremea ei, şi depărtarea de îmbrăţişări îşi are vremea ei ;
  9. căutarea îşi are vremea ei, şi pierderea îşi are vremea ei ; 
  10. păstrarea îşi are vremea ei, şi lepădarea îşi are vremea ei ;
  11. ruptul îşi are vremea lui, şi cusutul îşi are vremea lui ; 
  12. tăcerea îşi are vremea ei, şi vorbirea îşi are vremea ei ;
  13. iubitul îşi are vremea lui, şi urâtul îşi are vremea lui ; 
  14. războiul îşi are vremea lui, şi pacea îşi are vremea ei.

Ce folos are cel ce munceşte din truda lui ? Am văzut la ce îndeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. Orice lucru El îl face frumos la vremea lui ; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.

Am ajuns să cunosc că nu este altă fericire pentru ei decât să se bucure şi să trăiască bine în viaţa lor ; dar şi faptul că un om mănâncă şi bea, şi duce un trai bun în mijlocul întregii lui munci este un dar de la Dumnezeu.


Am ajuns la cunoştinţa că tot ce face Dumnezeu dăinuie în veci, şi la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat şi nimic de scăzut, şi că Dumnezeu face aşa pentru ca lumea să se teamă de El.

Ce este a mai fost, şi ce va fi a mai fost ; şi Dumnezeu aduce iarăşi înapoi ce a trecut”. (Eclesistul 3 : 1 – 15)


Introducere

Cum înţeleg eu că este viaţa de creştin ?

Ce fel de gândire am, (ce cred) ? Că se poate şi :

1. fără mine. Dumnezeu este Suveran şi face tot ce vrea, (cei care au o astfel de gândire cred foarte mult în destin, în predestinare, v. 1 – 8), am un traseu pe care îl voi parcurge în viaţă fie că vreau fie că nu vreau …

2. prin mine. Dumnezeu conlucrează cu omul aşa că, contează să aflu care este voia Lui Dumnezeu pentru mine, (pentru a alege să trăiesc avându-L pe Isus ca Domn şi Mântuitor, v. 9 – 11) sau

3. fără EL, (în sensul că se poate trăi şi fără a avea o călăuzire clară din partea Lui Dumnezeu), ei considerând că au libertatea alegerii, puterea de decizie, liberul arbitru, (v. 12 – 15).


Jack Deere spunea că viaţa unui creştin va fi în funcţie de convingerile lui, de felul în care înţelege Biblia, iar aceste păreri pot fi / sunt preluate din mediul în care a crescut, de la oamenii pe care-i respectă şi mai puţin din studiul personal al Cuvântului Lui Dumnezeu !


Exemple de cât de importantă este educaţia (cine mă formează, mediul în care trăiesc intră în mine şi mă face asemenea lui … fără ca măcar să realizez lucrul acesta). Să presupunem că în data de 19 Ianuarie 2019 s-au născut cinci copii :

  1. un copil născut în România, în Moldova … va vorbi limba română cu accent moldovenesc,
  2. în timp ce un copil născut în România dar în Oltenia (exact în aceeaşi zi cu primul), va vorbi tot limba română … dar cu accent oltenesc !
  3. Un al treilea copil, s-a născut în China. Va vorbi limba chineză şi va fi predispus să creadă în budism sau confucianism …
  4. Al patrulea copil s-a născut în Afganistan. Va vorbi persana şi poate că va fi musulman !
  5. Al cincilea copil s-a născut în India. Va vorbi limba indiană, şi se poate că va fi hindus !

Fiecare copil atunci când se naşte este ca o grădină în care nu s-a semănat nimic, (deşi este evident că în solul respectiv, în Adn-ul copilului există anumite buruieni, înclinaţii etc., pe care părinţii încă nu le cunosc), dar acel copilaş va produce în special ceea ce se va semăna în el : limba părinţilor lui, tradiţiile lor, religia etc.

Copilul poate fi comparat şi cu un C.D. Ce se înregistează pe el, aceea va şi reda C.D.-ul respectiv mai apoi. Sau putem face comparaţia cu un hard disk, care va arăta exact ce s-a scris pe el. (Va continua)


STUDII ASEMĂNĂTOARE :