Dumnezeu a împreunat (înjugat). 4 Carul [Matei 19.6]

II. Carul

În Matei 19.6 sunt notate cuvintele Domnului Isus : „Deci, ce a împreunat [gr. synezeuxen de la suzeugnumi : sýn, „cu” și zeúgos, „jug” ; syzeúgnymi : „foarte strâns” este folosit doar pentru căsătorie în NT”] Dumnezeu, omul să nu despartă”.

Adevărul central

Pentru a ne ajuta să înţelegem căsătoria, Dumnezeu ne-a vorbit în Biblie prin metafora jugului, care are cel puţin trei aspecte :

  1. cumpăna (importanţa păstrării armoniei între cei doi),
  2. carul la care sunt înjugaţi (se referă la greutăţile vieţii pe care soţul şi soţia le duc împreună) şi
  3. fierul plugului, (ştiut fiind faptul că animalele erau înjugate şi pentru a fi de folos la aratul pământului).

Carul

În cadrul prezentului studiu vom menţiona trei aspecte :

  1. perechea (echipa folosită pentru a trage) un
  2. car, lucru pe care cei doi îl vor face o anumită perioadă de
  3. timp.

1. Perechea

Când ne referim la jug, ne gândim mai întâi la pereche.

Două cuvinte din greacă sunt traduse cu jug, primul este zugos (amintit mai sus) dar tot pentru cuvântul „jug” mai este folosit şi un al doilea termen : zeugos („o pereche, un jug”) care este folosit doar de două ori în N.T. (prima dată apare forma de singular, iar în cea de-a doua ocurenţă este folosit pluralul) în :

  • Luca 2 : 24 „ … şi ca să aducă jertfă : o pereche [gr. zeugos “pereche”] de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului”.
  • Luca 14 : 19 „Un altul a zis : „Am cumpărat cinci perechi [gr. zeugē “perechi”] de boi şi mă duc să-i încerc : iartă-mă, te rog”.

2. Carul

Jugul are înţelesul de „pereche de animale” folosite pentru deplasarea (tragerea) aceluiaşi car în care sunt transportate fie :

  • greutăţi (a se vedea II Samuel 6 : 1 – 6), în acest caz animalele de povară (boi sau vaci, de obicei) erau înjugate la modelul respectiv de car (în I Samuel 6 : 7 „înjugaţi vacile la car”) ;
  • persoane, caz în care se foloseau în special caii (care erau înhămaţi ; a se vedea Mica 1 : 13 „Înhamă-ţi caii cei iuţi la car, locuitoare din Lachis”).

Înjugarea era folosită pentru transportul greutăţilor, animalele folosite fiind înjugate la un car.


[În cadrul prezentului studiu ne dorim doar să deschidem apetitul pentru studiul bibliei !]


3. Timpul

Un ultim aspect pe care îl vom aminti aici este realitatea încadrării celor doi într-o anumită perioadă de timp (numită generic viaţă).

La momentul căsătoriei, cei doi intră pe un drum în care nu au pe nimeni după ei, dar înaintea lor pot avea (în mod normal) trei generaţii : părinţi, bunici şi străbunici.

Pe parcursul trecerii timpului şi odată cu înaintarea în vârstă, în urma lor vin copiii, iar înaintea lor se poate să fi rămas doar părinţii şi bunicii.

Trec anii şi vor constata că înaintea lor sunt tot mai puţini … în timp ce după ei după ei sunt tot mai mulţi. Ajung să vadă că deja au copii şi nepoţi, dar înaintea lor nu au mai rămas poate decât părinţii deoarece … străbunicii şi bunicii au plecat …

Vine vremea în care pe drumul vieţii în faţă nu vor mai avea pe nimeni din familie, iar pe urmele lor sunt copiii, nepoţii, strănepoţii …


Concluzii

Viaţa este mult mai efemeră decât pare a fi la începutul de drum pe care cei doi intră odată cu ziua nunţii. Ce este foarte important ? Nu atât acumularea în carul vieţii (familiei) a cât mai multor lucruri, ci relaţiile de calitate dintre membrii familiei care se obţin (în special) în urma timpului investit în vieţile celor din familie … dar şi a darurilor făcute din dragoste !


Sursa foto : https://www.bible-history.com/


STUDII ASEMĂNĂTOARE :