152. STĂRILE SUFLETEŞTI. V. CULTIVAREA STĂRILOR SUFLETEŞTI BUNE [Romani 14.19]

152. STĂRILE SUFLETEŞTI. V. CULTIVAREA STĂRILOR SUFLETEŞTI BUNE

I Podcast I Pasaj Biblic : Romani 14 : 19 I Meditaţii din Cuvânt

I Cezareea I Reşiţa I 1 Iunie 2022 I

Reamintim că atunci când ne referim la stările sufleteşti vom observa că ele pot fi :

  1. reale. Când omul este bine din punct de vedere spiritual şi starea lui sufletească va fi bună.
  2. înşelătoare :
    • când omul poate avea o stare de bine în interior deşi starea spirituală a omului respectiv este foarte rea,
    • sau un credincios care poate avea o stare sufletească rea deşi omul respectiv stă bine din punct de vedere spiritual.
  3. cultivate în aşa fel încât prin întreţinerea unui suflet curat şi starea sufletească să fie bună iar omul să fie liniştit şi de netulburat !

Aşa să ne dea Dumnezeu fiecăruia !


V. Cultivarea (întreţinerea) unor stăril sufleteşti bune

Apostolul Pavel ne-a lăsat scris un sfat de viaţă deosebit :

Aşadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea şi zidirea noastră”. (Romani 14 : 19)

Este nevoie de discernământ spiritual pentru a şti care este sursa stării sufleteşti prin care trec la un moment dat ! De ce ? Pentru a decide ce este de făcut în momentul respectiv :

  • lupt contra duhului respectiv sau
  • accept starea negativă ea făcând parte din preţul pe care îl am de plătit pentru ca voia Lui Dumnezeu să fie adusă la îndeplinire !

O regula generală este aceasta :

Cel rău apasă spiritual iar Dumnezeu prin Duhul Sfânt oferă stări de bine din punct de vedere spiritual.


În Fapte 10 : 37 – 38, apostolul Petru a spus :

Ştiţi vorba făcută prin toată Iudeea, începând din Galileea, în urma botezului propovăduit de Ioan ; cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul ; căci Dumnezeu era cu El”.


De obicei lucrarea spirituală implică un preţ de plătit (atunci când ne referim la stările sufleteşti). Să observăm un exemplu din Biblie. În cartea Isaia 21 : 3 – 4, proorocul Isaia a notat :

De aceea

  • mi s-a umplut inima de nelinişte,
  • m-apucă durerile, ca durerile unei femei când naşte.
  • Zvârcolirile nu mă lasă s-aud,
  • tremurul mă împiedică să văd.
  • Îmi bate inima cu putere, m-apucă groaza …”.

De unde a venit peste Isaia o aşa stare sufletească ? A făcut vreun păcat ? Nu, deoarece Isaia a notat în context ce s-a întâmplat :

O vedenie grozavă mi s-a descoperit. Asupritorul asupreşte, pustiitorul pustieşte. – „Suie-te, Elamule ! Împresoară, Medio ! Căci fac să înceteze toate oftările lor – zice Domnul.” (Isaia 21 : 2)

Rezultatul vedeniei (sau urmarea vedeniei) a fost o stare spirituală sau sufletească deosebit de grea …


Cum aş putea face ca să nu poată să pătrundă răul în mine şi să-mi păstrez pacea şi liniştea interioară ?

  1. Nu te uita la orice şi nu asculta orice care te-ar putea tulbura, agita sau mânia. Pune accent pe ceea ce-ţi aduce pace (Romani 14 : 19) Nu fă rău, nu îi supăra pe ceilalţi deoarece vei secera ce-ai semănat şi vei avea parte de-o „recoltă” pentru care tu eşti singurul responsabil ! În Galateni 6 : 7 scrie : „Nu vă înşelaţi : „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera”.
  2. Ia în calcul că un pahar în care se află apă limpede nu poate fi tulburat … oricât l-ai scutura. Faptul că te tulburi arată că ai impurităţi în suflet (în viaţa ta interioară). Dă-le afară (prin mărturisire, acordarea şi cererea iertării, post, rugăciune) Dar contează foarte mult să faci binele pe care ţi-l cere Duhul Sfânt la un moment dat. De ce ? Deoarece binele făcut unui om aflat în nevoie va aduce în viaţa ta binecuvântarea sufletului lui. În Iov 29 : 13 scrie : „Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei”. Iar în Proverbe 22 : 9 scrie că : „Omul milostiv va fi binecuvântat, pentru că dă săracului din pâinea lui”. Dar şi reversul este valabil. Iacov a scris (în Iacov 4 : 17) : „Deci cine ştie să facă bine, şi nu face, săvârşeşte un păcat !” Iar în Proverbe 21 : 13 este notată continuare : „Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga”.
  3. Pentru a nu pătrunde răul în mine şi pentru a păstra pacea şi liniştea interioară decid să trăiesc prin Duhul Sfânt, iar EL va fi ca un zid de protecţie al sufletului meu prin care răul nu va putea să treacă. Este ca şi cum ai fi îmbrăcat într-o armură, iar săgeţile nu pot avea niciun efect asupra ta ! În acelaşi timp, în interior Duhul Sfânt te va alimenta cu dragoste, bucurie, pace … cu tot ce ai nevoie pentru creşterea calităţii vieţii tale spiritula şi sufleteşti !

Să dea Dumnezeu ca în viaţa fiecăruia dintre noi să se împlinească ce este scris în Psalmul 63 : 4 – 7 :

Te voi binecuvânta, dar, toată viaţa mea, şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile. Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase, şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze, când mi-aduc aminte de Tine în aşternutul meu şi când mă gândesc la Tine în timpul privegherilor nopţii. Căci Tu eşti ajutorul meu … ”. Amin !


Podcastul poate fi ascultat aici :