31. CARE ESTE ROLUL OPRIRILOR FORŢATE ? [Evanghelia după Ioan 11.20-27]

31. CARE ESTE ROLUL OPRIRILOR FORŢATE ?
I Pasaj Biblic : Evanghelia după Ioan 11 : 20 – 27 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I
I 31 Ianuarie 2022 I

[Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte ; iar Maria şedea în casă. Marta a zis lui Isus : „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu !

Dar şi acum, ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu Îţi va da Dumnezeu.” Isus i-a zis : „Fratele tău va învia.” „Ştiu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.”

Isus i-a zis : „Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta ?”

„Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.” Ioan 11 : 20 – 27]


A opri înseamnă :

A întrerupe (brusc) o mișcare, o acțiune, un proces, un fenomen în desfășurare, a face să înceteze, să stea pe loc”. (DEX, 2009)


Trăim o perioadă în care unii dintre noi au parte de o oprire care era strict necesară şi să Îi mulţumim frumos Lui Dumnezeu pentru Harul pe care ni l-a făcut, de-a ne opri din umblare, alergare, activism etc.

Oprirea care apare des în Psalmi … este adusă în aceste zile şi în multe vieţi :

Opriţi-vă şi să ştiţi că

  • Eu sunt Dumnezeu :
  • Eu stăpânesc peste neamuri,
  • Eu stăpânesc pe pământ”, scrie în Psalmul 46 : 10.

Oare de ce există oprirea ? Aflarea răspunsului la această întrebare este unul dintre scopurile prezentului studiu !


Oprirea este benefică pentru duh, pentru suflet şi pentru trup.


I. În primul rând, opririle acestea forţate (îmbolnăvirile) aduc opririle benefice pentru duhul omului (care îşi face mai mult timp petrecut cu Isus) deoarece la necaz, omul îşi întoarce privirile spre Isus şi se luminează de bucurie, după întristarea feţei (produsă de boală) … Şi aşa se rearanjează ordinea priorităţilor personale.

Ne amintim ce scrie în Luca 10 : 40 când Marta care :

era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El şi I-a zis : „Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură ? Zi-i, dar, să-mi ajute.”

Atunci, deşi Isus era în casa ei. Marta nu a avut timp pentru Isus, doar I-a făcut o rugăciune scurtă în care-I spunea ce avea nevoie de la EL. Dar în pasajul citat mai sus, Marta avea timp suficient pentru Isus !

Oare nu semăn şi eu cu Marta ?


II. În al doilea rând, opririle sunt de folos pentru suflet

Avem opriri pentru ca sufletul să mai răsufle şi el din aerul cerului, să mai vadă şi ceea ce nu mai vede : nevoia de Dumnezeu ! Iar de această nevoie, omul când devine conştient, altfel va sta cu Isus.

Ne oprim şi apelăm la Domnul Isus atunci când numai EL, când numai Dumnezeu ne mai poate scăpa.

Doamne (ca Marta şi Maria) fiecare spune de obicei când trece prin asemenea situaţii. Dacă ai fi fost aici, nu ar fi murit x sau y !

Până la necaz se poate că am privit prea mult doar spre mine şi am căutat în special ce-mi doream eu … iar această împlinire a voiei personale a mărit încetul cu încetul îndepărtarea de Dumnezeu căruia în rugăciune Îi spuneam în continuare Doamne (adică „Stăpâne”) ca şi cum chiar aşa ar sta lucrurile !


III. În al treilea rând, avem parte de opriri pentru trup, pentru refacerea fizică

În Deuteronom 5 : 14 unde scrie despre ziua de odihnă, Dumnezeu le-a poruncit evreilor astfel :

„ … este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău : să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca şi robul, şi roaba ta să se odihnească întocmai ca tine”.

Pentru cel ce ÎL cunoaşte, ştie că Dumnezeu a lăsat şi controlează ca ziua să aibă şi lumină (zi) şi întuneric (noapte). De ambele este nevoie pentru creaţia Lui !

Fără întuneric (care este un timp de refacere), nu am rezista nici noi, nici creaţia lui Dumnezeu, natura (plantele şi animalele) ! Am trăi într-o activitate, într-o producere continuă care ar duce la epuizare …


Concluzii

De ce avem parte de opriri ? Care este rolul bolii şi al decesului ? Necazurile, înnegurările de orice fel îşi au rolul lor.

Opririle (reamintim) au ca scop :

  1. să aducă odihnă celui extenuat lui Lazăr (iar aici fiecare poate să-şi pună numele lui )!
  2. să reaşeze valorile şi în familia celui bolnav ca omul să îşi mai facă timp şi de om şi de Dumnezeu,
  3. să ÎI caut faţa Lui Dumnezeu şi să am parte de experienţe cu Domnul Isus, să cred în EL şi să-mi fie schimbată viaţa în bine !

Lazăr a fost înviat dar în scurt timp avea să trăiască momentul când CEL ce l-a înviat avea să moară în locul nostru, plătind cu viaţa Lui plata păcatelor noastre. Isus avea să primească de la Tatăl, să bea paharul patimilor şi moartea !

Dar nu s-a terminat totul la mormânt deoarece Domnul Isus a înviat, S-a Înălţat la Cer : „Şi, după ce a fost făcut desăvârşit, S-a făcut, pentru toţi cei ce-L ascultă, urzitorul unei mântuiri veşnice …”. (Evrei 5 : 9) În alte traduceri în loc de urzitorul este folosită expresia : sursa mântuirii.


Domnul Isus este sursa mântuirii noastre şi pentru duh şi pentru suflet şi pentru trup şi ÎI mulţumim frumos Domnului Isus pentru tot ! Amin !


Mesajul poate fi ascultat în format audio aici :