Evrei 12:7 Suferiţi (gr. anechó, a suferi) pedeapsa !

Suferiţi pedeapsa!Sfaturile din Biblie, pentru cei care trec prin probleme, prin văile vieţii, (care pot fi pe drept sau pe nedrept) sunt :

  • Suferiţi pedeapsa : Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl ?” (Evrei 12 : 7) Ce ar putea face omul ajuns într-o astfel de situaţie ? Poate să nu accepte voia lui Dumnezeu pentru el ! Un exemplu este împăratul Asa. Scrie despre el că, după ce a auzit cuvântul lui Dumnezeu pentru el :

    Asa s-a mâniat pe văzător şi l-a pus la închisoare, pentru că era înfuriat împotriva lui. Tot în acelaşi timp, Asa a apăsat şi pe unii din popor. Faptele lui Asa, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel. În al treizeci şi nouălea an al domniei sale, Asa s-a îmbolnăvit de picioare aşa încât avea mari dureri ; chiar în timpul bolii lui, n-a căutat pe Domnul, ci a întrebat pe doctori. Asa a adormit cu părinţii săi şi a murit în al patruzeci şi unulea an al domniei lui … ”. (II Cronici 16 : 10 – 13) Probabil că boala lui nu era spre moarte, ci avea doar ca scop disciplinarea lui care să-l ducă spre căutarea ajutorului lui Dumnezeu, dar atitudinea lui a fost total greşită !

  • Pentru ce nu suferiţi mai bine să fiţi nedreptăţiţi ? De ce nu răbdaţi mai bine paguba ?” (1 Corinteni 6 : 7) Nedreptăţirile şi amenzile îşi au şi ele rolul lor ! În Eclesiastul 3 : 6 scrie că : „ … pierderea îşi are vremea ei … ”. Acceptarea pierderii (asumate de bunăvoie), poate aduce şi răsplata ! În II Cronici 25 : 9 scrie că : „Amaţia a zis omului lui Dumnezeu : „Dar ce să fac cu cei o sută de talanţi pe care i-am dat oştii lui Israel ?” Omul lui Dumnezeu a răspuns : „Domnul poate să-ţi dea mult mai mult decât atât”. Erau totuşi o sută de talanţi, (undeva la trei tone şi jumătate de argint), nu erau câteva grame !

  • În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău ? Dar, dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu”. (I Petru 2 : 20)

  • Căci este mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentru că faceţi binele decât pentru că faceţi răul !” (I Petru 3 : 17 )


În limba greacă a suferi (gr. anechó) provine de la ana [mai mult, (în) sus] + echó [a avea, a poseda, a lua, a prinde, a apuca] şi înseamnă : „a avea răbdare cu, a îndura, a suporta cu calm, a tolera”. Este folosit în Noul Testament de cincisprezece ori :

Anechesthe este folosit de şase ori în Noul Testament, aici precum şi în :

  1. II Corinteni 11 : 1 : „O, de aţi putea suferi puţintică nebunie din partea mea ! Ei, haide, suferiţi-mă !.

  2. II Corinteni 11 : 4 : „În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi nu l-am propovăduit sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit sau o altă Evanghelie pe care n-aţi primit-o, of, cum îl îngăduiţi de bine !.

  3. II Corinteni 11 : 19 : „Doar voi suferiţi cu plăcere pe nebuni, voi, care sunteţi înţelepţi !.

  4. II Corinteni 11 : 20 : „Dacă vă robeşte cineva, dacă vă mănâncă cineva, dacă pune cineva mâna pe voi, dacă vă priveşte cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, suferiţi !.

  5. II Tesaloniceni 1 : 4 : „De aceea ne lăudăm cu voi în bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi credinţa voastră în toate prigonirile şi necazurile pe care le suferiţi [gr. anechesthe]”.

  6. Evrei 13 : 22 : „Vă rog, fraţilor, să primiţi bine acest cuvânt de sfătuire, căci v-am scris pe scurt”.


Anechomenoi este folosit de două ori :

  1. Efeseni 4 : 2 : „ … cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare ; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste [gr. agape] … ”.

  2. Coloseni 3 : 13 : „Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi”.


Anechometha este folosit o singură dată, în I Corinteni 4 : 12 : „ne ostenim şi lucrăm cu mâinile noastre ; când suntem ocărâţi, binecuvântăm ; când suntem prigoniţi, răbdăm … ”.


Aneichesthe apare o singură dată : „O, de aţi putea suferi puţintică nebunie din partea mea ! Ei, haide, suferiţi-mă !”. (II Corinteni 11 : 1)


În Fapte 18 : 14 apare un cuvânt din aceeaşi familie şi anume aneschomēn : „Pavel voia să înceapă vorba, când Galion a zis iudeilor :Dacă ar fi vorba de vreo faptă rea sau de vreo blestemăţie, v-aş asculta după cuviinţă, iudeilor !”.


Anexomai este un cuvânt din aceeaşi familie lexicală :

  1. Matei 17 : 17 : „O, neam necredincios şi pornit la rău !”, a răspuns Isus. „Până când voi fi cu voi ? Până când vă voi suferi ? Aduceţi-l aici la Mine”.

  2. Marcu 9 : 19 : „O, neam necredincios !”, le-a zis Isus. „Până când voi fi cu voi ? Până când vă voi suferi ? Aduceţi-l la Mine”.

  3. Luca 9 : 41 : „O, neam necredincios şi pornit la rău”, a răspuns Isus, „până când voi fi cu voi şi vă voi suferi ? Adu aici pe fiul tău”.


Ultimul cuvânt înrudit este anexontai : „Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă ; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor”. (II Timotei 4 : 3)


Sensul cuvântului a suferi este : acceptă ce ţi se întâmplă ! Practic prin acceptare mă supun lui Dumnezeu … chiar dacă nu înţeleg de ce mi se întâmplă acel lucru ! Prin credinţă, ştiu că îmi face bine !

Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, şi prin suferinţă îl înştiinţează.
Şi pe tine te va scoate din strâmtorare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, şi masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.

Dar dacă-ţi aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta. Supărarea să nu te împingă la batjocură, şi mărimea preţului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire ! Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz şi chiar toate puterile pe care le-ai putea desfăşura ? Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.

Fereşte-te să faci rău, căci suferinţa te îndeamnă la rău. Dumnezeu este mare în puterea Lui ; cine ar putea să înveţe pe alţii ca El ? Cine Îi cere socoteală de căile Lui şi cine îndrăzneşte să-I spună : „Faci rău” ? Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toţi oamenii trebuie să le mărească ! Orice om le priveşte, fiecare muritor le vede de departe. Iată ce mare e Dumnezeu ! Dar noi nu-L putem pricepe … ”. (Iov 36 : 15 – 26)


Aici sunt descrise alternativele pe care le are un om, aflat în încercare :

  1. Dezvinovăţirea : „ … dacă-ţi aperi pricina … ”.

  2. Supărarea … cu toate stările care vin după aceea : „Supărarea să nu te împingă la batjocură …”.

  3. Răzvrătirea : „Oare ar ajunge strigătele tale …”.

  4. Ruperea de realitate : „Nu suspina după noapte …”.

  5. Răzbunarea : „Fereşte-te să faci rău …”.

  6. Lauda lui Dumnezeu : „Nu uita să lauzi faptele Lui …”.

  7. Încrederea în bunătatea Lui, chiar dacă nu înţeleg De ce ? „Dar noi nu-L putem pricepe …”. Fiecare om decide ce atitudine să adopte, atunci când trece prin văi !