Pilda vierilor sau Harul, păcatul (nedreptatea) şi plata păcatului (I), [Marcu 12.1-12]

Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde. „Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn ; apoi a arendat-o unor vieri şi a plecat din ţară.

La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să ia de la ei din roadele viei. Vierii au pus mâna pe el, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

A trimis iarăşi la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap şi l-au batjocorit. A mai trimis un altul pe care l-au omorât ; apoi a trimis mulţi alţii, dintre care, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorât.

Mai avea un singur fiu preaiubit ; la urmă, l-a trimis şi pe el la ei. „Vor primi cu cinste pe fiul meu !”, zicea el. Dar vierii aceia au zis între ei : „Iată moştenitorul ; veniţi să-l omorâm, şi moştenirea va fi a noastră.”

Şi au pus mâna pe el, l-au omorât şi i-au aruncat trupul afară din vie. Acum, ce va face stăpânul viei ? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.

Oare n-aţi citit locul acesta din Scriptură : „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului ; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri” ?”

Ei căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat şi au plecat”. (Marcu 12 : 1 – 12)


Pilda vierilor se referă la o vie (poporul evreu, care din punct de vedere religios se afla în administrarea unor vieri / viticultori („preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii”, Marcu 11 : 27) cărora chiar în acele momente Domnul Isus le vorbea (Marcu 12 : 1)

Li se amintea că ei erau aflaţi în arenda viei, nu în proprietatea ei, iar Proprietarul îi avertiza că vremea Harului era limitată pentru ei şi că avea să vină timpul socotelilor, în care aveau să plătească pentru răul făcut altora şi pentru împotrivirea lor voită faţă de Dumnezeu.

Era un Har chiar faptul că li se acorda şansa reabilitătii spirituale, dar nu ştiau cât avea să mai treacă pânî Stăpânul avea să-şi trimită forţa armată …


Acesta era adevărul pentru poporul evreu, dar din punct de vedere spiritual, şi credinciosul poate să înţeleagă Pilda vierilor ca având o învăţătură pentru el.


Harul, păcatul (nedreptatea strigătoare la Cer) şi plata păcatului

Creştinul deşi are parte de Harul Lui Dumnezeu, totuşi poate să aleagă să-i facă o nedreptate semenului lui, alegând să trăiască în păcat (făcându-i aproapelui lui mult rău, în mod repetat, fără a avea şi pocăinţa sau măcar o recunoaştere a păcatului), dar trebuie să ştie că dacă nu-şi repară greşelile, va ajunge cândva să plătească pentru alegerile lui.

Un alt aspect care trebuie să fie menţionat este faptul că un creştin nu este scutit de necazuri, el poate avea parte şi de nedreptate … fără ca Stăpânul a toate şi care vede totul să-i vină în ajutor !


STUDII ASEMĂNĂTOARE :