Inima sau Viaţa interioară, (Matei 23.1-23)

Conform Dex, (din punct de vedere figurat), inima este : considerată ca fiind : 1. sediu al sentimentelor umane şi 2. centru şi simbol al vieţii sufleteşti.
Inima sau Viaţa interioară, 1În Matei 23 : 1 – 23, avem un exemplu de radiografiere spirituală … Domnul Isus le vorbea iniţial doar ascultătorilor şi ucenicilor Lui, după care are un mesaj pentru elita religioasă din acele vremuri … Erau oameni care la exterior păreau a fi credincioşi, dar în inima lor erau departe de Dumnezeu ! Nu ştiau în mod practic faptul că de Dumnezeu nu se puteau, (şi nu ne putem) ascunde !

Alte două exemple foarte clare, ale faptului că Domnul Isus ştia ce este în ascuns, în inimă :

1. „Plini de frică şi de spaimă, ei credeau că văd un duh. Dar El le-a zis : „Pentru ce sunteţi tulburaţi ? Şi de ce vi se ridică astfel de gânduri în inimă ?” (Luca 24 : 37 – 38). Interesant de observat este faptul că Dumnezeu ştie şi ce fel de credinţe avem !

2. „În timpul Cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă … ” (Ioan 13 : 2).

Concluzie : „ … mulţi au crezut în Numele Lui ; căci vedeau semnele pe care le făcea. Dar Isus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi. Şi n-avea trebuinţă să-I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El însuşi ştia ce este în om.” (Ioan 2 : 23 – 25).

Şi apostolii au avut de-a face cu oameni sinceri şi cu oameni falşi :

Două exemple din viaţa apostolului Petru :

  1. Anania : „Petru i-a zis : „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei ? Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta ? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei ? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” (Faptele apostolilor 5 : 3 – 4).
  2. Simon : „Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani ! Tu n-ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu. Pocăieşte-te, dar, de această răutate a ta şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă ; căci văd că eşti plin de fiere amară şi în lanţurile fărădelegii.” (Fapte 8 : 20 – 23). Interesant este faptul că, în ambele cazuri este vorba de bani !

Apostolul Pavel le scria Corintenilor : „Cu aceasta nu ne lăudăm singuri iarăşi înaintea voastră, ci vă dăm un temei de laudă cu privire la noi, ca să aveţi cu ce răspunde acelora care se laudă cu ce este în înfăţişare, şi nu cu ce este în inimă.” (II Corinteni 5 : 12). „Ce ne pasă ? Oricum, fie de ochii lumii, fie din toată inima, Hristos este propovăduit. Eu mă bucur de lucrul acesta şi mă voi bucura”. (Filipeni 1 : 18).

  • Elima : „Dar Elima, vrăjitorul – căci aşa se tâlcuieşte numele lui – le stătea împotrivă şi căuta să abată pe dregător de la credinţă. Atunci Saul, care se mai numeşte şi Pavel, fiind plin de Duhul Sfânt, s-a uitat ţintă la el şi a zis : „Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului ? Acum, iată că mâna Domnului este împotriva ta : vei fi orb şi nu vei vedea soarele până la o vreme.” Îndată a căzut peste el ceaţă şi întuneric şi căuta bâjbâind nişte oameni care să-l ducă de mână. Atunci dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.” (Fapte 13 : 8 – 12). Din Matei 23 : 1 – 23 învăţăm că :

I. Dumnezeu Se uită în special la inimă !Şi Domnul a zis lui Samuel: „Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu Se uită la ce se uită omul ; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Samuel 16 : 7). Exemple :

  1. Abimelec : „Dumnezeu i-a zis în vis : „Ştiu şi Eu că ai lucrat cu inimă curată : de aceea te-am şi ferit să păcătuieşti împotriva Mea. Iată de ce n-am îngăduit să te atingi de ea.” (Geneza 20 : 6).
  2. Faraon : „Faraon s-a întors de la râu şi s-a dus acasă ; dar nu şi-a pus la inimă aceste lucruri”. (Exodul 7 : 23).
  3. Slujitorii lui Faraon : „Aceia dintre slujitorii lui faraon, care s-au temut de cuvântul Domnului, şi-au adunat în case robii şi turmele. Dar cei ce nu şi-au pus la inimă cuvântul Domnului şi-au lăsat robii şi turmele pe câmp.” (Exodul 9 : 20 – 21).
  4. La facerea Cortului Întâlnirii au lucrat / ajutat cei cu tragere de inimă !
    1. Vorbeşte copiilor lui Israel să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă.” (Exodul 25 : 2) …
    2. Exod 35 : 21 – 22 „Toţi cei cu tragere de inimă şi bunăvoinţă au venit şi au adus un prinos Domnului pentru lucrarea Cortului întâlnirii, pentru toată slujba lui şi pentru veşmintele sfinte. Au venit îndată bărbaţii şi femeile, toţi cei cu tragere de inimă, şi au adus belciuge de nas, inele, cercei, brăţări, salbe şi tot felul de lucruri de aur; fiecare a adus prinosul de aur pe care-l închinase Domnului.” …
    3. Exodul 35 : 26 „Toate femeile cu tragere de inimă şi iscusite au tors păr de capră”.
    4. Exodul 36 : 2 „Moise a chemat pe Beţaleel, Oholiab şi pe toţi bărbaţii iscusiţi în mintea cărora pusese Domnul pricepere, şi anume pe toţi cei cu tragere de inimă la lucrul acesta ca să-l facă”.
  5. Moise în Deuteronom  11 : 18 spunea : „Puneţi-vă, dar, în inimă şi în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun. Să le legaţi ca un semn de aducere aminte pe mâinile voastre şi să fie ca nişte fruntare între ochii voştri”.
  6. David, în ultima rugăciune pe care o avem notată în Biblie, spune : „Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi inima şi că iubeşti curăţia de inimă ; de aceea Ţi-am adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăţia inimii mele şi am văzut acum cu bucurie pe poporul Tău care se află aici, aducându-Ţi de bunăvoie darurile lui”. (I Cronici 29 : 17).
  7. Proorocul Hanani îi spune lui Asa : „ … Domnul Îşi întinde privirile peste tot pământul, ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui. Ai lucrat ca un nebun în privinţa aceasta, căci de acum vei avea războaie.” (II Cronici 16 : 9). Un exemplu de om cu inima împărţită este Amaţia : „El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar cu o inimă care nu era în totul dată Lui”. (II Cronici 25 : 2).
  8. Ezechia se roagă : „Doamne, adu-Ţi aminte că am umblat înaintea Ta cu credincioşie şi inimă curată şi am făcut ce este bine înaintea Ta !” Şi Ezechia a vărsat multe lacrimi.” (Isaia 38 : 3).
  9. Lui Ezechiel, Dumnezeu îi vorbeşte : „Fiul omului, oamenii aceştia îşi poartă idolii în inimă şi îşi pironesc privirile spre ceea ce i-a făcut să cadă în nelegiuire! Să Mă las Eu să fiu întrebat de ei ?” (Ezechiel 14 : 3).

Concluzie : „Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.” (Evrei 4 : 13 ).

II. Dacă inima nu este curată, de acolo trebuie să începem să facem curăţenie : „Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.” (Matei 15 : 19).

Apostolul Pavel le scria Corintenilor : „Lauda noastră este mărturia pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, şi mai ales faţă de voi, cu o sfinţenie şi curăţie de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înţelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu.” (II Corinteni 1 : 12).

III. Cei care nu se judecă / nu îşi analizează viaţa şi trăirea, vor avea parte de disciplinarea Divină :

  • Niciunul nu intră în sine însuşi, şi n-are nici minte, nici pricepere să-şi zică : „Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne şi am mâncat-o : şi să fac din cealaltă parte o scârbă ? Să mă închin înaintea unei bucăţi de lemn ?” (Isaia 44 : 19).
  • Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu.” (Romani 14 : 12).
  • Fiecare să se cerceteze, dar, pe sine însuşi … ” (I Corinteni 11 : 28).
  • Dacă ne-am judeca singuri, n-am fi judecaţi. Dar, când suntem judecaţi, suntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osândiţi odată cu lumea”. (I Corinteni 11 : 31 – 32).
    În original, în loc de pedepsiţi este scris  : Domnul ne dă o lecţie !

Cum îmi pot da seama care este problema mea ? În funcţie de ce mi se întâmplă, pot să realizez unde am greşit. De ce ? Omul va secera ce seamănă, dacă nu întrerupe acest proces prin pocăinţă !

  • În cartea Iov (4 : 8) scrie : „După câte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi seamănă nelegiuirea îi seceră roadele !
  • În Proverbe 22 : 8 scrie : „Cine seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata”.
  • Şi apostolul Pavel le scria Galatenilor : „Fiecare să-şi cerceteze fapta lui … Nu vă înşelaţi : „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera. Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viaţa veşnică.” (Galateni 6 : 4, 7 – 8).

Ex. Dacă mi se fură ceva, trebuie să-mi analizez viaţa, fiindcă undeva / cândva am făcut acelaşi lucru ! David a luat soţia altuia … Absalom i-a luat ţiitoarele. David a făcut să fie omorât Urie … a venit vremea când a plătit cu cel puţin patru copii … nu trebuie însă să uităm că era în Vechiul Testament !

  • Isaia 65 : 7 „Pentru nelegiuirile voastre – zice Domnul – şi pentru nelegiuirile părinţilor voştri … M-au batjocorit pe înălţimi, de aceea, le voi măsura plata pentru faptele lor din trecut.”
  • Matei 7 : 2 „Căci cu ce judecată judecaţi veţi fi judecaţi ; şi cu ce măsură măsuraţi vi se va măsura”.