Agar sau Calea, Adevărul şi Viaţa ! Geneza 16:7-16, Evanghelia după Ioan 14:6

Geneza 16.7-8Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apă în pustiu, şi anume lângă izvorul care este pe drumul ce duce la Şur. El a zis : „Agar, roaba Saraiei, de unde vii şi unde te duci ?” Ea a răspuns : „Fug de stăpâna mea, Sarai.” Îngerul Domnului i-a zis : „Întoarce-te la stăpâna ta şi supune-te sub mâna ei.”
Îngerul Domnului i-a zis : „Îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi ea va fi atât de multă la număr că nu va putea fi numărată.”

Îngerul Domnului i-a zis : „Iată, acum eşti însărcinată şi vei naşte un fiu căruia îi vei pune numele Ismael ; căci Domnul a auzit mâhnirea ta. El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni ; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor, şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui ; şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui.”

Ea a numit Numele Domnului care-i vorbise : „Tu eşti Dumnezeu care mă vede !” căci a zis ea : „Cu adevărat, am văzut aici spatele Celui ce m-a văzut !” De aceea fântâna aceea s-a numit : „Fântâna Celui Viu care mă vede”; ea este între Cades şi Bared.

Agar a născut lui Avram un fiu; şi Avram a pus fiului, pe care i l-a născut Agar, numele Ismael. Avram era de optzeci şi şase de ani, când i-a născut Agar pe Ismael” (Geneza 16 : 7 – 16).


Îngerul Domnului a găsit-o ”, Cine era Îngerul Domnului ? În text ni se spune despre El că este Domn şi Dumnezeu : „Ea a numit Numele Domnului care-i vorbise : „Tu eşti Dumnezeu care mă vede !” Ne aminteşte de Isus :

  • Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut.” (Luca 19 : 10).
  • Ce credeţi ? Dacă un om are o sută de oi şi se rătăceşte una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi şi se duce să caute pe cea rătăcită ?” (Matei 18 : 12). 
  • El a spus şi pilda aceasta : „Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, şi n-a găsit”. (Luca 13 : 6).

Vremurile de atunci seamănă cu cele de azi. Agar era tot într-o fugă : „fug”, îi spune ea Îngerului Domnului.


Ce se accentuează în text ? Faptul că Dumnezeu vede / cunoaşte totul ! Trecutul, prezentul precum şi viitorul omului ! De EL nimeni nu se poate ascunde ! Dar EL Îşi foloseşte cunoaşterea, pentru binele omului şi pentru îndeplinirea planurilor LUI !

Dumnezeu vede :

1. Omul (exteriorul, adică trupul) ; „Tu eşti Dumnezeu care mă vede !” căci a zis ea : „Cu adevărat, am văzut aici spatele Celui ce m-a văzut !” De aceea fântâna aceea s-a numit „Fântâna Celui Viu care mă vede”. Dar vederea fizică este însoţită de cunoaşterea datelor personale ! Din momentul în care începe să vorbească cu Agar, probabil că ea, s-a blocat, atât de surprinsă a fost, de ceea ce avea să i se spună ! Ce cunoştea EL despre ea ? Trecutul ei :

  • Îi cunoştea numele, (Agar), 
  • statutul social, (roabă), 
  • numele stăpânei ei, (Sarai). 

Lui Moise, Dumnezeu îi spune : „Eu te cunosc pe nume … ” (Exod 33 : 12, 17). În Isaia 40 : 26 este scris : „Ridicaţi-vă ochii în sus şi priviţi ! Cine a făcut aceste lucruri ? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor ? El le cheamă pe toate pe nume ; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte”.

Isaia 43 : 1 : „Acum, aşa vorbeşte Domnul care te-a făcut, Iacove, şi Cel ce te-a întocmit, Israele! „Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume : eşti al Meu”.

Evanghelia după Ioan 10 : 3 „Portarul îi deschide, şi oile aud glasul lui ; el îşi cheamă oile pe nume, şi le scoate afară din staul”. Un sfat foarte practic este cel pe care îl dă un om în vârstă : „Spune sănătate prietenilor, fiecăruia pe nume. Amin.” (III Ioan 14). Isaia 45, exemplifică foarte bine cunoaşterea Lui Dumnezeu şi felul Lui de-a lucra !

Ce nu ştia Dumnezeu atunci ? Oare chiar nu ştia de unde venea ea şi încotro mergea ea ? Dumnezeu atunci când ne pune întrebări, o face nu pentru că nu cunoaşte acel lucru … ci pentru a intra în vorbă cu noi, pentru a ne reabilita relaţia cu EL, şi cu cei împotriva cărora am păcătuit, (de ex. întrebările puse lui Adam, lui Cain, lui Avraam, toate vizează locul în care se află cineva la un moment dat.

Pentru Dumnezeu contează foarte mult să fiu şi să stau acolo unde EL mă vrea … de aceea întrebarea lui Dumnezeu este :

  • Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis : „Unde eşti ?” (Geneza 3 : 9).
  • Domnul a zis lui Cain : „Unde este fratele tău Abel ?” El a răspuns : „Nu ştiu. Sunt eu păzitorul fratelui meu ?” (Geneza 3 : 9).
  • Atunci ei i-au zis : „Unde este nevasta ta, Sara ?” „Uite-o în cort”, a răspuns el.” (Geneza 18 : 9).

Cu ce a păcătuit Agar ? Doar cu privirea … iar Dumnezeu a văzut acea privire … cât a durat ? O milisecundă poate ! „Când s-a văzut ea însărcinată, a privit cu dispreţ pe stăpâna sa. Şi Sarai a zis lui Avram: „Asupra ta să cadă batjocura aceasta care mi se face! Eu însumi ţi-am dat în braţe pe roaba mea; şi ea, când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreţ.” (Geneza 16 : 4 – 5)

Practic fugind de voia lui Dumnezeu, Agar fugea de Dumnezeu ! În mod normal, trăirea cu Dumnezeu aduce arătarea Duhului, darurile de descoperire ! Şi totuşi, Agarei I Se descoperă Dumnezeu … Avea pe cineva în familie care era pocăit, în termenii de azi …

O întâmplare asemănătoare cu cea descrisă în Geneza 16 este în I Împăraţi 19 : 14 – 18, unde Ilie Îi spunea lui Dumnezeu :

„ … am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa.” Domnul i-a zis : „Du-te, întoarce-te pe drumul tău prin pustiu până la Damasc ; şi când vei ajunge, să ungi pe Hazael ca împărat al Siriei. Să ungi şi pe Iehu, fiul lui Nimşi, ca împărat al lui Israel ; şi să ungi pe Elisei, fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, ca proroc în locul tău.

Şi se va întâmpla că, pe cel ce va scăpa de sabia lui Hazael îl va omorî Iehu ; şi pe cel ce va scăpa de sabia lui Iehu îl va omorî Elisei. Dar voi lăsa în Israel şapte mii de bărbaţi, şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-au sărutat.” Dumnezeu a văzut şi felul lor de închinare) !


2. Ce este în om. (La momentul prezentului de-atunci, Agar era însărcinată, în ea se afla o nouă viaţă ; dar în fiecare trup există sufletul şi duhul omului. Întrebarea este : În mine este Isus, Duhul lui Cel bun şi Sfânt ?) ; chiar dacă am spune că sarcina era vizibilă, de unde putea să ştie de exemplu, sexul copilului ? Dar cunoaşterea Lui, nu se opreşte la acestea … Dumnezeu îi spune ceva din :


3. Viitorul lui. Dumnezeu îi spune sexul copilului, numele, precum şi date foarte clare din viitorul lui : numărul urmaşilor, ce fel de caracter va avea, ce fel de comportament va adopta în relaţiile cu oamenii, unde va locui, (a se vedea Geneza 16 : 12).

De ce i s-a arătat Îngerul Domnului ? Pentru a îi arăta trei lucruri : o altă cale mai bună, decât cea decisă de ea : Calea, Adevărul şi Viaţa ! Pentru a înţelege ceea ce i se cere pentru viitor, (astfel având siguranţa că exact aşa va fi), Dumnezeu îi vorbeşte din trecut şi prezent. Prin aceasta, EL confirmă că totul va fi bine, dacă omul face ceea ce i se cere : întoarcerea, acesta fiind cuvântul vechi-testamental pentru pocăinţă !

Aceasta a rămas soluţia lui Dumnezeu la problemele noastre. Ieşirea din criză, se face prin acceptarea voiei lui Dumnezeu ! În criză, (într-o situaţie fără ieşire), ajung atunci când fac ce vreau eu, fără ca măcar să-L întreb pe Dumnezeu !

  • Mâna Dumnezeului nostru este, spre binele lor, peste toţi cei ce-L caută, dar puterea şi mânia Lui sunt peste toţi cei ce-L părăsesc.” Pentru aceasta am postit şi am chemat pe Dumnezeul nostru. Şi El ne-a ascultat.” (Ezra 8 : 22 – 23).
  • Voi pleca, Mă voi întoarce în locuinţa Mea, până când vor mărturisi că sunt vinovaţi şi vor căuta faţa Mea. Când vor fi în necaz, vor alerga la Mine.” (Osea 5 : 15).

Cine este Isus ? Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Evanghelia după Ioan 14 : 6)

1. Calea pe care trebuia să meargă în viaţă era pocăinţa (v. 7 – 9).

  • Isaia 44 : 22 : „Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor, şi păcatele, ca o ceaţă: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat”.
  • În Osea 12 : 6 este scris : „Tu, dar, întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează bunătatea şi iubirea şi nădăjduieşte totdeauna în Dumnezeul tău”. Pocăinţa este grea. De aceea i-a şi dat Îngerul Domnului, atâtea detalii … această întâlnire cu Dumnezeu, precum şi decizia de-a o asculta, pe Agar avea să o coste probabil … ani de durere.

Sara nu avea o atitudine schimbată faţă de Agar, nici după cel puţin 15 ani, (Avraam avea 86 de ani la naşterea lui Ismael, iar izgonirea s-a produs după ce Avraam avea 100 de ani – Geneza 16 : 16, 21 : 5, 8) :

Sara a văzut râzând pe fiul pe care-l născuse lui Avraam, egipteanca Agar. Şi a zis lui Avraam : „Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei ; căci fiul roabei acesteia nu va moşteni împreună cu fiul meu, cu Isaac.” (Geneza 21 : 9 – 10). Un alt lucru pe care l-a aflat Agar a fost :


2. Adevărul : „Îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi ea va fi atât de multă la număr că nu va putea fi numărată.” (v. 10).

Aparent ea nu avea nicio şansă de viitor, dar adevărul era altul ! Aşa este şi azi, între ceea ce vedem noi cu ochii şi ce are pregătit Dumnezeu pentru noi, este o mare diferenţă, de aceea trebuie să căutăm Cuvântul Lui Dumnezeu, Biblia ! Acolo aflăm ce vrea Dumnezeu de la noi !


3. Viaţa : „Iată, acum eşti însărcinată şi vei naşte un fiu căruia îi vei pune numele Ismael ; căci Domnul a auzit mâhnirea ta.” (v. 11). Era o asigurare că va naşte copilul, iar el va trăi …

Întrebarea Îngerului lui Dumnezeu a rămas la fel de actuală : De unde vii şi unde te duci ? Cel mai direct răspuns este acesta : Ai venit … din copilărie şi mergi spre moarte ! Dar, după aceea ?

De unde vii ? La partea aceasta a întrebării, Agar a ştiut ce să răspundă. Nu a dat însă răspunsul la a doua parte a întrebării : Unde te duci ? Tu ştii ? Despre Isus, apostolul Ioan scria :

Isus, fiindcă ştia că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce … ”. (Evanghelia după Ioan 13 : 3). La El se poate merge chiar acum şi Isus ne-a garantat : „Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară” (Evanghelia după Ioan 6 : 37).

Şi totuşi unii vor ajunge în întunericul de afară. Adică în afara prezenţei Lui, Isus fiind Lumina Lumii ! De ce ? Pentru că există un orar al cerului, o perioadă în care se poate intra în cer, numită „anul de îndurare al Domnului” (Evanghelia după Luca 4 : 19), în care am timp să merg la EL.

Dar Dumnezeu ne-a avertizat că există un prea târziu, o zi a judecăţii, despre care Domnul Isus nu a amintit în sinagoga din Capernaum, (a se vedea Isaia 61 : 2 : „să vestesc un an de îndurare al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru”.

Să luăm, dar, bine seama, că atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea târziu. Căci şi nouă ni s-a adus o veste bună ca şi lor; dar lor Cuvântul care le-a fost propovăduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru că n-a găsit credinţă la cei ce l-au auzit.

Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în „odihna” despre care a vorbit El când a zis : „Am jurat în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea !” (Evrei 4 : 1 – 3).